Deputatul USR de Timiş Cătălin Drulă solicită, printr-o scrisoare deschisă, deblocarea a trei mari proiecte de infrastructură rutieră din Timiş, gestionate de Ministerul Transporturilor prin CNAIR: Centura Timișoara Sud, drumul de legătură Timișoara – Autostrada A1 și Autostrada A1 Lugoj-Deva.
Trei proiecte aduce în discuţie deputatul USR de Timiş Cătălin Drulă, membru în Comisia de Transporturi și Infrastructură, într-o scrisoare deschisă adresată primului-ministru Viorica Dăncilă, ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, şi ministrului Transporturilor, Lucian Șova, solicitându-le deblocarea acestor proiecte de infrastructură rutieră. Este vorba despre varianta de ocolire Timișoara Sud, drumul de legătură Timișoara – A1 şi Autostrada A1 Lugoj – Deva.
Cătălin Drulă prezintă succint şi stadiul actual al fiecăruia și pașii care sunt necesari în perioada imediat următoare pentru fiecare dintre aceste proiecte.
Varianta de Ocolire Timișoara Sud, aşa-numita Centură a Timişoarei, este în procedură de licitație din 22 aprilie 2017, ultimele contestații la atribuirea contractului fiind respinse definitiv în data de 22 noiembrie anul acesta. Cătălin Drulă spune că, pentru finalizarea acestui proiect sunt necesari cinci paşi:
1.Semnarea contractului de proiectare și execuție cu ofertantul câștigător.
2. Alocarea creditelor bugetare necesare în Legea Bugetului de Stat pe anul 2019. Valoarea contractului este de 381 de milioane de lei fără TVA, iar termenele contractuale sunt de şase luni pentru proiectare şi 24 luni pentru execuție. „Prin urmare, la un ritm normal de derulare a contractului este nevoie de cel puțin 100 de milioane lei credite bugetare alocate acestui proiect.
3. Efectuarea exproprierilor pe traseul noului drum. Licitația pentru elaborarea documentațiilor cadastrale este încă în desfășurare, nefiind niciun câștigător desemnat, „ceea ce reprezintă un mare risc de întârzieri pentru proiect, mai ales dacă vor fi contestații”. CNAIR a lansat această licitație abia în 2 august anul acesta, la 16 luni după licitația pentru drumul propriu-zis. „Este de neînțeles întârzierea! Chiar dacă se va semna acest contract în cel mai scurt timp, cele şase luni rămase până la începerea execuției de lucrări (când terenul trebuie predat liber de sarcini constructorului) sunt un termen extrem de scurt pentru toate etapele: întocmire documentații, avizare la Cadastru, elaborare hotărâre de guvern de expropriere, avizare interinstituțională și aprobare în Guvern, emitere decizie de expropriere”, spune Cătălin Drulă.
4. Prima etapă a contractului este întocmirea proiectului tehnic, acesta trebuind aprobat de un verificator de proiect, serviciu pe care CNAIR îl contractează extern printr-o procedură de achiziție publică. Deputatul USR spune că abia în 9 noiembrie 2018 au fost depuse ofertele pentru acest serviciu, acestea fiind în prezent în evaluare: „Este critică contractarea cât mai urgentă pentru a nu întârzia calendarul proiectului.
5. În contractele de tip FIDIC, cum este cel de față, urmărirea derulării contractului în toate fazele sale se realizează de o firmă numită supervizor, în a cărui sarcină sunt toate verificările de calitate și certificările pentru plată ale lucrărilor desfășurate. CNAIR contractează extern aceste servicii pentru fiecare proiect derulat, în parte. Pentru Varianta Ocolire Timișoara Sud, licitația nu este nici măcar lansată încă, atrage atenţia Cătălin Drulă care adaugă: „Este inexplicabilă această întârziere, mai ales că astfel de licitații durează de regulă 8-12 luni până la finalizare. A devenit o practică folosirea regionalelor CNAIR ca inginer FIDIC temporar ceea ce duce pe de-o parte la o monitorizare deficitară a contractelor (regionalele nu au resursele necesare) și pe de altă parte la prejudicii ulterioare de plată pentru statul român din arbitraje în care constructorii argumentează, pe bună dreptate, că Inginerul FIDIC este tot o sucursală a beneficiarului neavând prin urmare independența necesară.”
Pentru drumul de legătură Timișoara – A1, studiul de fezabilitate este în derulare din 2015. Singurul pas care mai este necesar este obținerea acordului de mediu care va fi emis, cel mai probabil, în ianuarie 2019. Proiectul de hotârăre a guvernului pentru aprobarea investiției, spune Cătălin Drulă, a fost blocat în 2017 de Consiliul Interministerial pentru lipsa acordului de mediu. Pentru ducerea la bun sfârşit a acestui proiect, mai spune deputatul USR, sunt necesari trei paşi:
1.Pregătirea licitației pentru proiectarea și execuția drumului de legătură pentru a fi lansată în ianuarie-februarie 2019 după obținerea acordului de mediu.
2. Aprobarea de către Guvern a investiției prin hotărârea pentru indicatorii tehnico-economici ai proiectului imediat după obținerea acordului de mediu, în ianuarie 2019.
3. Depunerea urgentă a aplicației de finanțare din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.
Autostrada A1 Lugoj – Deva a fost demarată în 2012. Lucrările sunt începute pentru un sector de 9, între localitățile Margina și Coșevița, dar nu mai există nici măcar constructor pentru acest sector, după rezilierea în 2017, a contractului. Pentru acest proiect, afirmă deputatul USR, mai e nevoie de doi paşi:
1.Lansarea de urgență a licitațiilor. „Este inacceptabil că se trenează de aproape doi ani de zile lansarea acestor licitații, deși pe acest sector nu există în prezent constructor contractat”, spune Cătălin Drulă.
2. Folosirea proiectelor tehnice de execuție realizate deja de fostul constructor pentru secțiunea E1 (aprobat de CNAIR, în Consiliul Tehnico-Economic) și secțiunea E2 cea cu tunele (există inclusiv studiu geotehnic detaliat) astfel încât să se economisească timp în derularea proiectului.
„Doamnă prim-ministru, domnilor miniștri, aceste investiții esențiale pentru Timiș și pentru România au întârzieri de ani de zile. Efectuarea pașilor descriși mai sus ar debloca proiectele. Toate etapele descrise sunt direct în responsabilitatea instituțiilor pe care le conduceți. Vă rog să dispuneți măsurile necesare pentru a fi realizate”, îşi încheie Cătălin Drulă scrisoarea deschisă.
Ultimele comentarii