Ştiri din rubrica Editorial


NATO, garanţia de stabilitate democratică

Se împlinesc 20 de ani de la aderarea României la NATO şi 75 de ani de la constituirea Alianţei Nord-Atlantice. Momentul a fost marcat printr-o şedinţă solemnă a Parlamentului la finalul căreia senatorii şi deputaţii au adoptat o Declaraţie comună în care subliniază că apartenenţa la NATO reprezintă o garanţie a protecţiei cetăţenilor, a democraţiei şi a libertăţilor individuale. Faptul că majoritatea clasei politice – despre cea democratică vorbesc, nu despre extremişti şi populişti –, este ferm poziţionată, de la vârf, pe o linie pro-occidentală este încurajator. Şi dă o speranţă că după alegerile din acest an România va rămâne…

Citeşte articolul   

Gânduri la decernarea unui premiu al Societăţii Timişoara

Textul de mai jos este discursul pe care l-am susţinut la ceremonia de decernare a Premiilor Societăţii Timişoara – eveniment desfăşurat în 16 martie 2024, la Biblioteca Centrală-Universitară din Timişoara –, în cadrul căreia am primit premiul „Alexandra Indrieş” pe anul 2022, acordat pentru contribuţia avută, prin intermediul cuvântului scris, la dezvoltarea spiritului civic, la promovarea principiilor democraţiei şi ale statului de drept în România.   „Atrăgeam atenţia acum câteva luni asupra pericolului unei reapropieri de URSS-ul cu nume schimbat, falimentar, sărac, derutat, dar cu neostoite apetituri imperialiste. (…) Se sugerează că benefică pentru ţară ar fi întoarcerea cu faţa…

Citeşte articolul   

AUR și SOS, tăcere la unison pe subiectul Navalnîi

De ieri, de când Federația Rusă a anunțat moartea subită în închisoare a opozantului rus Aleksei Navalnîi, un foarte vehement critic al regimului Putin, dinspre toată lumea occidentală au curs reacțiile oficiale de compasiune față de moartea lui și, în același timp, de condamnare a autorităților din Rusia, considerate responsabile. Bucureștiul a fost pe aceeași lungime de undă, prin vocea Președinției, a Parlamentului, a Ministerului Afacerilor Externe, a liderilor unor partide parlamentare. A existat și o previzibilă notă discordantă.   Și liderii AUR, George Simion, și Claudiu Târziu, și Diana Șoșoacă, „senatoarea fenomen” cum o aclama presa rusă, o obișnuită…

Citeşte articolul   

Strigoii revizionismului

În primăvara anului trecut ieşea la iveală o sincronicitate între voci ale Kremlinului şi extremiştii ultranaţionalişti din România în modul cum fluturau hărţile vechi ale României Mari şi ale Ungariei mari, pentru a alimenta tensiuni interetnice. Acum, sub motivul reîntregirii ţării, voci extremiste de la noi vorbesc la unison cu politicieni extremişti din Ungaria despre „recuperarea” de teritorii de la Ucraina. Un discurs prin care aceştia strigoi ai revizionismului fac de fapt jocul Rusiei.   Retorica aceasta privind „recuperarea” de teritorii de la Ucraina a fost lansat de Kremlin, la scurt timp după ce Rusia a invadat şi atacat Ucraina…

Citeşte articolul   

Fake-news pro-Rusia

Un discurs de câteva minute al preşedintelui AUR, George Simion, ne arată, încă o dată, cum acest partid fabrică ştiri din categoria fake-news. Procedeul este de manual: se ia o informaţie, uşor verificabilă, referitoare la un eveniment real, peste care sunt suprapuse teorii conspiraţioniste – construite fie pe spaime colective, fie pentru a le declanşa sau acutiza –, pentru a face destinatarul mesajului să nu diferenţieze adevărul de minciună, şi este generat mesajul care serveşte agendei lor politice. Discursul servit de AUR vine – ce coincidenţă! –  mănuşă intereselor Rusiei.   “Sunt în Camera Deputaților, mesaj urgent: se întâmplă lucruri…

Citeşte articolul   

Alegeri între liberalism şi ne-democraţie

Deşi în ultimii ani România a mai trecut prin momente când democraţia a fost în mare pericol – să ne amintim de vara lui 2012 ori de episoade din anii 2016-2019 – acesta este un an în care ne aflăm mai aproape ca niciodată în ultimele trei decenii de o alunecare într-o formă sau alta de ne-democrație ce amenință să vină cu costuri imprevizibile. Este un an al opţiunii între liberalism şi o formă sau alta de ne-democraţie.   Am intrat într-un an foarte complicat şi din punct de vedere politic, cu patru rânduri de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare şi…

Citeşte articolul   

Riscurile orbirii colective faţă de trecutul comunist

Aproape jumătate dintre români (48.1%) consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent, arată un recent sondaj Inscop. Un procent care şochează şi, în egală măsură,  înspăimântă. Idealizarea comunismului, cauzată de angoase economice, de derută valorică, peste care se suprapun o lipsă a educaţiei şi a memorializării, poate propulsa la putere partide extremiste.   Într-un interviu relativ recent pe care l-am realizat cu Andrei Pleşu vorbind, printre altele, despre  indicii care prevestesc o posibilă reapariţie a comunismului, sub o formă cosmetizată şi revigorată, şi în…

Citeşte articolul   

Asemănări şi o diferenţă între fugarii Cătălin Cherecheş şi Sebastian Ghiţă

Cătălin Cherecheş şi Sebastian Ghiţă sunt doi fugari din faţa legii care au unele puncte în comun. Amândoi au fugit din România cu doar câteva ore înainte de încătuşare – unul urma să fie încătuşat în baza unei previzibile condamnări definitive, celălalt în baza unui iminent mandat de arestare –, amândoi erau, la data părăsirii ilegale a ţării, membri PSD, în funcţii de reprezentare. Diferenţa vine din modul în care au reacţionat autorităţile şi care vorbeşte despre existenţa, în cazul unuia, a unei protecţii informale oferite de sistem.   La nici trei zile de la fuga din ţară a primarului…

Citeşte articolul   

Pro- sau anti-Occident: alegerile din 2024

Miza alegerilor din 2024 va fi, de fapt, păstrarea României pe o linie pro-occidentală sau deraierea ei de la aceasta, cu consecinţe dramatice incalculabile. Partidele extremiste, anti-occidentale, ajutate de o propagandă rusă agresivă, ar putea ajunge şi în puterea executivă, nu doar în cea legislativă cum sunt acum, şi în Parlamentul European.   În 2024 vom avea patru rânduri alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale) care vin în urma unei perioade în care s-au acumulat frustrări şi spaime colective , când populaţia a fost şi este bombardată cu mesaje care instigă la ură şi fel de fel de forme de…

Citeşte articolul   

Epigonii de AUR ai lui Vadim Tudor

Pentru oricine a privit cu atenţie spre AUR în ultimii trei ani, spre declaraţiile şi ieşirile publice ale liderilor acestui partid, spre personajele pe care le promovează şi agenda acestora, AUR se evidenţiază ca un melanj ideologic – periculos pentru democraţie – în care ultranaţionalismul, antieuropenismul şi neolegionarismul se îmbină cu etnocentrismul cu origini în naţional-comunismul ceauşist dus mai departe, după 1990, de Vatra Românească, transformată în Partidul Unităţii Naţionale Române, și de Partidul România Mare, al lui Vadim Tudor. Iată că acum moştenirea vadimistă este asumată oficial chiar de la vârful partidului AUR.   “Suntem tineri, vrem să ne…

Citeşte articolul   

Huliganii şi noua Epocă de AUR

Scenele de pe Arena Naţională, de la meciul de fotbal de ieri seară dintre România şi Kosovo, au revelat nu doar huliganismul ultraşilor din gruparea “Uniţi sub tricolor” – fondată de preşedintele AUR, George Simion –, ci şi jocuri politice extremiste pe care le fac.   Aruncarea cu torţe în teren spre jucătorii kosovari şi afişarea unui banner cu mesajul “Kosovo e Serbia”, la care ultraşii “Uniţi sub tricolor” au recurs în timpul meciului de aseară nu sunt doar “banale” huliganisme întâlnite adesea în tribunele stadioanelor. Şi nu au nimic de-a face cu sportul. Prin această dezlănțuire violentă au adus…

Citeşte articolul   

Când legea devine facultativă

În România, unii – îngrijorător de mulți – și-au făcut un modus vivendi din încălcarea legii, din sfidarea autorităților și, implicit, a noastră, a celor care o respectăm. Când legea devine facultativă se ajunge şi la tragedii de genul celor recente de la 2 Mai, din Alba Iulia, dar și la tragedii de genul Colectiv și Crevedia.   Îi vedem pe aceşti oameni pentru care legea este facultativă şi cărora li se permite această „interpretare”, manifestându-se peste tot: de la mitocanii care poluează fonic cu muzică dată la volum adesea insuportabil (în mijloace de transport în comun, în apartamente sau,…

Citeşte articolul   

Elogii aduse Securităţii comuniste

Odele închinate ultimului şef al Securităţii, sentinţa prin care Justiţia reabilitează Securitatea ceauşistă, elogiile aduse unui fost turnător al Securităţii, toate în România post-comunistă, democratică, sunt dovezi – nu singurele însă – că societatea nu s-a însănătoșit încă după cei peste 40 de ani trăiţi sub comunism.   În 33 de ani de democrație – în care am intrat strâmb, conduși de un regim neo-comunist care confiscase revoluția anti-comunistă –, nici nomenclaturiştii, nici securiştii şi nici complicii lor nu au făcut un pas în lateral, Apelul către lichele neavând, previzibil, niciun efect. Dar nici nu au fost constrânși să facă…

Citeşte articolul   

Minciuni poleite

Demagogie, populism, minciună, circ şi scandal, însoţite nu o dată de scene de violenţă – acestea sunt ingredientele menţinerii AUR în atenţia publică. Azi, AUR organizează un nou protest regizat, organizat în jurul unei minciuni: vaccinarea obligatorie.   În timpul pandemiei, profitând de măsuri nepopulare impuse de acest context, politicienii de la vârful AUR au organizat proteste, instigând populaţia – pe care o hrănea cu teorii conspiraţioniste – la încălcarea normelor pandemice şi la sfidarea autorităţilor, erijându-se astfel în eliberatori ai norodului de sub “dictatura medicală” şi a ocultei mondiale. Apoi, pozând în “apostoli ai dreptăţii”, au dat buzna în…

Citeşte articolul   

O sfidătoare reabilitare a Securităţii

Ceea ce face sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul Gheorghe Ursu nu este doar un act de injustiţie la adresa unui om ucis în bătaie de ofiţeri de securitate, în beciurile Miliţiei, ci implicit o reabilitare a Securităţii ceauşiste. Ca o amară ironie, se întâmplă în anul centenar Monica Lovinescu…   Nu avem o condamnare de drept a crimelor comunismului – avem doar o mână de torţionari care au răspuns, tardiv, în faţa justiţiei pentru crimele făcute. Avem, însă, o condamnare morală, de la cel mai înalt nive institutional, Preşedinţia României, a crimelor comunismului. În baza Raportului…

Citeşte articolul   

Împinşi spre extremism

Dezolantul şi incalificabilul episod “Lepră de pui nazist” te face, mai cu seamă ca timişorean, să te simţi nu doar jenat, ci oripilat pentru că nu este singular, iar privit nu de sine stătător, ci ca parte a unui tablou, vorbeşte de la sine despre o radicalizare a discursului în spaţiul public şi despre alunecarea – sau, poate, împingerea deliberată – a societăţii spre extremism.   În urmă cu mai mult de 33 de ani era redactată Proclamaţia de la Timişoara. Punctul 4, mai puţin celebru decât Punctul 8, care oglindea spiritul de atunci al Timişoarei, trasa – profetic, aş…

Citeşte articolul   

O tăcere zgomotoasă a „patrioţilor”

În zilele în care ar fi trebuit să ne amintim, să vorbim despre nedreptatea uriaşă pe care vecinul de la est, URSS, ne-a făcut-o în urmă cu peste 80 de ani, în iunie 1940, când ne-a luat prin rapt teritorial Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, „patrioţii” aurari și șoșocari – cei care flutură demagogic harta României Mari la mitinguri, în încercarea de a crea tensiuni etnice româno-maghiare care să le justifice tezele ultranaţionaliste, de apărare a gliei şi neamului româneşti – nu au scos o vorbă pe acest subiect care nu e pe placul Moscovei.   Şi cei…

Citeşte articolul   

Ultranaţionalismul, ca argument, la vârful Academiei Române

Un volum despre istoria Bisericii Ortodoxe Române, scris de un istoric de origine elveţiană, stârneşte reacţii virulente la vârful Academiei Române. Nu este însă combătut cu opinii ştiinţifice, cum ar fi firesc să o facă preşedintele celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură din România, ci înfierat în cheie ideologizată, a ultranaţionalismului de esenţă securist-ceauşistă.   De curând, istoricul de origine elveţiană Oliver Jens Schmitt, fost preşedinte al Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe, a publicat la Humanitas un volum, Biserica de stat sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918-2023 (Humanitas,…

Citeşte articolul   

Agitpropi

Jurnalişti sau patroni media controversaţi – unii chiar infractori de drept comun, colaboratori ai fostei Securităţi sau formaţi de oameni ai acesteia ori parte dintr-o rețea de platforme media care răspândesc propaganda pro-Kremlin –, influenceri ajunşi vedete în bule conspiraţioniste de pe reţelele de socializare, redacţii obscure se numără printre membrii noului Club de Presă. Liantul între ei îl reprezintă sentimentele antioccidentale, diferită fiind doar cauza acestora. Ideea de a reuni aceste voci într-un club de presă – pentru a da un semnal de onorabilitate, de putere, solidaritate de breaslă – nu pare întâmplătoare în preambulul unui an cu miză…

Citeşte articolul   

Cutii de rezonanţă ale propagandei ruse

Este interesantă – dar, posibil, deloc întâmplătoare – sincronicitatea cu care sunt fluturate hărţile vechi ale României Mari şi ale Ungariei mari, pentru a alimenta tensiuni interetnice. Un joc nu doar pe placul regimului de la Kremlin, ci, se pare, cu reguli gândite acolo.   În România, “pacifista” senatoare Diana Şoşoacă, intrată în Parlament pe listele AUR, ca membră a Partidului Neamul Românesc, ar invada mâine Ucraina, pentru a reface România Mare. La începutul săptămânii, Diana Şoşoacă – aflată la a treia „închinare” la Ambasada Rusiei, în ultimul an – vocală susţinătoare a ieşirii României din UE şi NATO, a…

Citeşte articolul   
Page 1 of 19
1 2 3 19