Ştiri din rubrica Special


100.000 de euro pentru internet, în localităţi cu drumuri de pământ

17 sate timişene cu probleme importante de infrastructură, incluse în proiect

Probabil unul dintre proiectele despre care se va vorbi cu siguranţă retrospectiv în următorii ani este Ro-Net. Proiectul urmăreşte crearea unei infrastructuri naţionale de comunicaţii şi în localităţi din 35 de judeţe, printre care şi Timişul. Raportat la bugetul proiectului, aceasta înseamnă peste 100.000 de euro pentru fiecare localitate inclusă în acest program de „informatizare”, în condiţiile în care multe din ele încă au drumuri de pământ şi reţele de canalizare incomplete sau total absente.   Cu internet de mare viteză, dar fără canalizare La începutul anului 2014, Ministerul pentru Societatea Informaţională organiza licitaţia aferentă proiectului Ro-Net pentru concesionarea lucrărilor…

Citeşte articolul   

30% marjă de fraudă la dosarele de ajutor social

În ciuda controalelor şi a semnalelor trase în ultimii ani, ajutoarele sociale acordate necuvenit continuă să fie un mod constant de a irosi sume importante din bugetul de stat şi local, inclusiv în Timiş. Potenţialul de fraudă este, la unele din aceste prestaţii sociale, de aproximativ 30%.   Ajutoare acordate unde nu e cazul Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a realizat, la nivel naţional, o campanie de evaluare a unora dintre beneficiile de sprijin social acordate constant şi în număr mare în România – ajutorul social, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzire. Metoda de inspecţie a…

Citeşte articolul   

Noi sume fabuloase pentru alte S.F-uri de pe E-guvernare

Deşi s-au cheltuit la nivel central sume fabuloase pentru conceptul de e-guvernare, adică dezvoltarea de platfome virtuale ce ar fi trebuit să asigure servicii de relaţionare şi mediere între cetăţeni şi instituţii, rezultatele sunt extrem de slabe la nivel local. Pe cel mai scump portal public, e-Romania.ro, Timişul e aproape inexistent, având prezentări laconice şi trimiteri către site-urile instituţiilor locale.   Alte studii, alţi bani Deşi în alte zone ale sectorului public Curtea de Conturi a fost extrem de prezentă, un audit care să lămurească oportunitatea şi rezultatele alocării unor sume uriaşe pe abstractul concept de e-guvernare nu s-a realizat…

Citeşte articolul   

Horia Colibășanu se pregăteşte să urce Everestul

Alpinistul a ajuns în tabăra de bază, la 6400 m

Alpinistul Horia Colibășanu, aflat în expediție pe Everest, a ajuns azi în tabăra de bază avansată, la altitudinea de 6400 m. De aici va începe organizarea ascensiunii spre vârf, programată să aibă loc peste aproximativ o lună.   Condiția fizică a lui Horia Colibășanu este foarte bună, conform ultimelor testări pe care le-a făcut în tabăra de bază, dar și pentru că se simte foarte bine. Principala sa preocupare este aclimatizarea și comunicarea cu ceilalți alpiniști care vor urca spre vârf în aceleași zile. “Am ajuns în tabăra de bază avansată, de unde începe organizarea pentru ziua/zilele de vârf. O…

Citeşte articolul   

Casa părintească a cosmonautului Dumitru Prunariu ar putea fi inclusă într-un circuit turistic

Casa părinților cosmonautului român Dumitru Prunariu, din localitatea Groși, aparţinătoare de comuna Margina, ar putea deveni casă memorială inclusă într-un circuit touristic, până în anul 2021, când Timișoara va exercita titlul de Capitală Culturală Europeană.   Ideea transformării casei părinteşti a cosmonautului român Dumitru Prunariu, din localitatea Groși, aparţinătoare de comuna Margina, în casă memorială îi aparține primarului comunei Margina, Ionel Costa. Acesta spune că, în această casă, omul de știință le-ar putea prezenta turiștilor veniţi la Margina, de câteva ori pe an, filme și documente din activitatea sa spațială. Primarul declară însă, citat de Agerpres, că Dumitru Prunariu nu…

Citeşte articolul   

Horia Colibăşanu, înainte de ascensiunea Everestului: „Am primit binecuvântarea localnicilor pentru urcarea pe vârf”

Horia Colibășanu a ajuns în tabăra de bază, la 5200 m altitudine, unde începe aclimatizarea şi antrenamentul pentru ascensiunea Everestului.   Alpinistul timişorean Horia Colibăşanu a pornit în expediţia pe Everest în 7 aprilie, pe ruta Timișoara – Belgrad – Doha – Kathmandu – Lhasa – Tingre – tabăra de bază Everest – tabăra de bază avansată Everest. Azi, Horia Colibăşanu a anunţat pe o reţea de socializare că a ajuns în tabăra de bază aflată la 5200 m altitudine, unde începe pregătirea pentru ascensiunea propriu-zisă a Everestului: aclimatizare, antrenament, pregătirea alimentației și nutriției necesare pentru zilele de vârf. „Tabăra…

Citeşte articolul   

La şase ani de la incriminare, cămătăria supravieţuieşte în Banat

Fenomenul cămătăriei persistă în Banat, la mai bine de şase ani de la incriminarea acestei îndeletniciri. Deşi DIICOT mai instrumentează periodic dosare de acest gen, condamnările rămân destul de puţine.   Un fenomen greu de scos, şi de fapt, în afara legii Probabil şi motivaţi de faptul că băncile nu mai oferă dobânzi mari la depozite, deţinătorii unor sume importante de bani întreţin în Timişoara fenomenul cămătăriei, alături de cămătarii cu state vechi, din clanuri care lucrează în colaborare cu reţele de recuperatori. Adaptaţi la vremuri, cămătarii au trecut din presa scrisă de mică publicitate pe online unde, postează o…

Citeşte articolul   

Metamorfozare în timp record pentru un om al străzii din Timişoara

Cunoscutul sportiv timişorean Ştefan Cojocnean a reuşit să demonstreze că problema oamenilor străzii din Timişoara poate fi rezolvată măcar parţial prin transformarea uimitoare la care l-a supus pe un om care îşi făcea veacul de ceva timp în centrul Timişoarei.   Un exemplu remarcabil Pe sportivul Ştefan Cojocneanu timişorenii îl cunosc mai ales prin recordurile mondiale stabilite periodic în discipline sportive noi. Recent, Ştefan Cojocnean a reuşit să stabilească un nou record, de această dată la nivel uman, transformând radical în bine viaţa unui om al străzii din Timişoara, Kendi Arpad, pe care mulţi timişoreni îl ştiu pentru că stătea…

Citeşte articolul   

Cercetare agricolă fără pământ

Anomalii tardive, recunoscute de Curtea de Conturi

Şi în Timiş, pământul deţinut de către staţiunile de cercetare agricolă a fost o sursă din care s-a tot luat terenuri. Curtea de Conturi remarcă acum că acest proces de „expropriere” a staţiunilor de cercetare a fost anormal şi pe lângă lege.   De la 184.000 de hectare la 74.000 de hectare, în şapte ani Curtea de Conturi a dat publicităţii, zilele trecute, un raport în care analizează declinul sectorului de cercetare agricolă din România, din ultimii ani. Una dintre marile probleme identificate în aecst raport este chiar deposedarea sistematică a institutelor de cercetare agricolă (remarcată şi în Timiş) de…

Citeşte articolul   

Zeci de controale ale Curţii de Conturi, „dezamorsate” în instanţe şi parchetele din Timiş

Fiind adesea o sperietoare pentru multe instituţii publice, Curtea de Conturi nu are întotdeauna dreptate. E un lucru demonstrat în Timiş de zecile de sesizări penale, făcute în urma controalelor pe la diverse instituţii, care au fost anulate la parchete sau în instanţe. Situaţie de natură să ridice semne de întrebare şi discuţii cu privire la claritatea legilor şi metodologia de control.   Nemulţumiri exprimate indirect Cum nu poate comenta deciziile instanţelor sau unităţilor de parchet fără a fi acuzată de imixtiuni în bunul mers al justiţiei, Curtea de Conturi a încercat să facă publică zilele trecute, o situaţie stufoasă…

Citeşte articolul   

Dezincriminarea abuzului în serviciu, invocată în procesul fostei Poli

Procesul în care o parte din fosta conducere a Primăriei Timişoara este judecată pentru presupuse fapte de corupţie legate de finanţarea fostei echipe de fotbal Politehnica Timişoara ar putea lua o turnură interesantă. Asta, după ce avocaţii apărării au contestat pe rând, la Curtea Constituţională, atât OUG 14, care abrogă celebra OUG 13, a dezincriminării abuzului în serviciu, cât şi infracţiunea de abuz în serviciu.   Excepţii de neconstituţionalitate, invocate în dosar Aflat pe rolul Tribunalului Timiş, procesul privind finanţarea clubului de fotbal Politehnica Timişoara, în care apar ca inculpaţi o bună parte din foştii reprezentanţi ai conducerii Primăriei Timişoara,…

Citeşte articolul   

Noua invenție a timişoreanului Remi Rădulescu: captatorul vertical pentru absorbția și concentrarea radiațiilor solare

Un timișorean, Remi Rădulescu, a brevetat o nouă invenție, concepută pentru producția de apă caldă menajeră.   Cea mai recentă invenție a inventatorului timișorean Remi Rădulescu, captatorul vertical pentru absorbția și concentrarea radiațiilor solare, a fost concepută pentru producția de apă caldă menajeră. Acesta se va prezenta cu ea la Salonul Internațional de Invenții și Inovații „Traian Vuia”, din Timișoara, și la Salonul de Inventică de la Cluj, renunțând participarea, în acest an, la Salonul de Invenții de la Geneva, anunţă Agerpres. Remi Rădulescu afirmă că Salonul de la Timișoara, pe care-l organizează şi care va avea loc în perioada 7…

Citeşte articolul   

Alpinistul Horia Colibășanu, în cea de-a opta ascensiune pe un munte de peste 8.000 de metri

Cel mai performant alpinist din istoria României, Horia Colibăşanu, cu ascensiuni de succes pe şapte din cele 14 vârfuri montane de peste 8.000 de metri din lume, se pregătește de cea de-a opta ascensiune. De data aceasta, pe Everest. Fără oxigen suplimentar și fără ajutorul șerpașilor.   Expediția din 2017 la care va participa alpinistul timişorean Horia Colibășanu va începe în 7 aprilie, cu ruta Timișoara – Belgrad – Doha – Kathmandu – Lhasa – Tingre – tabăra de bază Everest – tabăra de bază avansată Everest. “Voi petrece câteva zile în Kathmandu, pentru pregătirea echipamentului, apoi vom zbura la…

Citeşte articolul   

Control pentru „importul de alimente stricate”, cerut la deponeul de la Ghizela

La Consiliul Judeţean Timiş au fost solicitate măsuri pentru verificarea unor informaţii potrivut cărora la deponeul de la Ghizela ar fi aduse cantităţi mari de alimente expirate, provenind de la mai multe lanţuri de supermarketuri. Există şi suspiciuni legate de „importuri de mâncare stricată”, cu scopul de depozitare la Ghizela, unde taxele sunt mai mici, în comparaţie cu ce se întâmplă în alte ţări vecine.   Verificări solicitate în plen În şedinţa de plen a Consiliului Judeţean Timiş s-a cerut verificarea unor informaţii conform cărora cantităţi uriaşe de alimente expirate, provenind de la mai multe lanţuri de supermarketuri, ar fi…

Citeşte articolul   

Intermodalul timişorean înghite bani, din nou, deşi nu se ştie unde se va construi

Centrul Intermodal sau Multimodal de Marfă Timişoara, un centru complex de transport, care reuneşte multiple opţiuni de transport marfă, este din nou o sursă de cheltuieli pentru Consiliul Judeţean Timiş. Administraţia judeţeană a prevăzut din nou bani pentru documentaţia preliminară, în proiectul de buget pe acest an, deşi nu se ştie nici unde va fi amplasat.   Documentaţie preliminară de 152.000 de lei, locaţie necunoscută De ani de zile se tot discută despre realizarea Centrului Intermodal sau Multimodal de Transport Marfă Timişoara. Şi tot de ani buni se alocă resurse pentru tot felul de studii şi planuri legate de această…

Citeşte articolul   

Vile „suspecte” şi 2,5 hectare de teren posibil dispărute la Aviaţia Utilitară

Prezumtiva lichidare a societăţii Aviaţia Utilitară, din subordinea Consiliului Judeţean Timiş, dă prilejul unor controverse legate de neclarităţi cadastrale privind terenul deţinut de către societate şi construcţiile apărute în ultimii ani în zonă.   Solicitări de clarificare Posibila intrare în faliment a Aviaţiei Utilitare i-a făcut pe o parte dintre consilierii judeţeni să solicite lămuriri cu privire la o serie de neclarităţi perpetuate în ceea ce priveşte terenurile deţinute de către societate. Astfel, s-a cerut un audit imediat, până la finalul mandatului actualei conduceri a societăţii. „Având aceste incertitudini patrimoniale, având câteva construcţii în zonă care au apărut peste noapte,…

Citeşte articolul   

Abandonul şcolar, alimentat de programe educaţionale sociale ineficiente

Abandonul şcolar continuă să fie un fenomen în creştere în România. Programele sociale, cu rol de a atrage spre învăţământ copiii predispuşi spre abandon, au fost, pe unele segmente, simple pâlnii de absorbire nejustificată a unor sume de la bugetul de stat. Lucru confirmat şi în Timiş.   „Bani de liceu” în buzunare greşite Ani de zile, programele de combatere a abandonului şcolar au mers din inerţie. Abia anul trecut a fost iniţiat un audit cuprinzător privind gestionarea fondurilor alocate acestor programe sociale pentru educaţie, ce a vizat verificări extinse la Ministerul Educaţiei. Rezultatele nu au fost îmbucurătoare. Primul luat…

Citeşte articolul   

Bani pentru sistemul anti-grindină în Timiş, după distrugerile de anul trecut

 Faptul că anul trecut peste 5.000 de hectare de culturi au fost distruse de grindină în Timiş pare să-i fi convins pe guvernanţi să aloce bani pentru continuarea investiţiei la sistemul anti-grindină în vestul ţării.   Program etapizat, până în 2024 Guvernul a aprobat, zilele trecute, obiectivele şi finanţarea unei noi etape a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru perioada 2010 – 2024, fondurile aprobate pentru acest an ridicându-se la 121 milioane lei. Ideea e ca până în 2024 să se acopere cu acest gen de investiţii toată suprafaţa arabilă a ţării. Deocamdată…

Citeşte articolul   

Se caută specialişti pentru întreţinerea trafic-management-ul Timişoarei

Soluţie pentru a nu se pierde garanţia

În următoarea şedinţă de plen, Consiliului Local Timişoara i se va cere să aprobe un proiect prin care să se aprobă executarea de către firme de specialitate a unor lucrări legate de operarea şi întreţinerea complexului sistem de Trafic Management din oraş. Soluţia propusă are în primul rând rolul de a nu se ajunge la pierderea garanţiei, care s-ar putea dovedi extrem de costisitoare pentru Primărie.   O garanţie care trebuie menţinută Consilierilor locali li se cere, la următoarea şedinţă de plen, să aprobe o soluţie prin care să se evite pierderea garanţiei pentru Sistemul de trafic management realizat în…

Citeşte articolul   

Încă 2,5 milioane de euro pentru e-Romania

Timişul continuă să fie extrem de slab reprezentat pe cel mai scump portal public din România

Eşecul înregistrat de cel mai scump portal public realizat vreodată în România, e-Romania.ro, care s-a dorit a fi un fel de platformă publică cu multe servicii conexe accesibile contribuabilului utilizator, nu pare să fi reprezentat o lecţie pentru guvernanţi. Ministerul Comunicaţiilor se pregăteşte să cheltuiască alte 2,5 milioane de euro pe o strategie „e-romania”, plus alte studii si servicii de formare aferente. Timişul este reprezentat mai mult decât modest pe acest portal.   Alţi bani înghiţiţi de e-Romania Ministerul Comunicaţiilor nu renunţă la proiectul său e-romania, care a generat unul dintre cele mai scumpe portaluri publice existente vreodată – ,…

Citeşte articolul