Ştiri din rubrica Dialog


Judecător Camelia Bogdan: „Campania de hărţuire a mea continuă, iar instituţiile statului par dezinteresate să-mi asculte pledoariile”

De mai bine de doi ani, Camelia Bogdan, un judecător care s-a luat de gât cu mafia economico-financiară, care a pronunţat sentinţe dure în dosare grele, printre care dosarul ICA, în care a fost condamnat Dan Voiculescu, şi dosarul RAFO, este suspendată din magistratură şi cercetată abuziv, hărţuită, linşată mediatic, fără ca CSM să-i ia apărare. Din contră. Mai mult, a fost ameninţată cu moartea, a fost urmărită până acasă şi i-a fost violată corespondenţa de serviciu. Plângerile penale pe care le-a făcut nu au avut însă niciun ecou… „Sistemul din Justiţie protejează un alt sistem”, spune, printre altele, Camelia…

Citeşte articolul   

Judecător Cristi Danileţ: „În momentul de față, justiția penală este pe tușă”

De aproape doi ani de zile, în media şi, în general, în spaţiul public, cele mai discutate subiecte sunt legate de Justiţie, de modificările aduse legilor Justiţiei, care, în mare parte, ameninţă independenţa magistraţilor şi riscă să afecteze pe termen foarte lung anticorupţia. „Am avut secole de corupție, am avut un deceniu anticorupție, de acum avem luptă împotriva anticorupției”, spune judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al CSM. Într-un interviu în care am vorbit despre problemele din Justiţie şi convulsiile sociale pe care le-au creat, despre modul în care Justiţia poate fi apărată în faţa asediului politic, despre derapajele comise de…

Citeşte articolul   

Oana Pellea: „Pentru mine nu mai există cineva pierdut definitiv”

Foto: TVR/Nocturne Am întâlnit-o pe Oana Pellea la Timișoara, cu puțin timp înainte de a urca pe scenă în spectacolul Frumos e în septembrie la Veneția. Nu am vorbit despre spectacol, nici despre „Moromeții 2”, cel mai recent film în care joacă, nici despre rolurile pe care, de peste 30 de ani, le face în teatru și în cinematografie, zeci și memorabile. Am pornit interviul de la o dramă pe care a trăit-o în urmă cu 15 ani – în jurul căreia este centrat și Jurnalul său, publicat la Humanitas – pentru că felul în care a trecut peste dureri…

Citeşte articolul   

Horia Roman Patapievici: „Uităm că lumea în care trăim nu este doar a politicii, care ne deprimă și îngrijorează, ci și lumea în care viața noastră e o permanentă sărbătorire a darurilor lui Dumnezeu”

Sunt mai mult de șase ani de când s-a retras din viața publică și vreo opt de când a refuzat să mai scrie vreun text civic. Pentru că Horia Roman Patapievici a trăit personal ceea ce numește anii urii, în care ura pentru el, numit unul dintre „intelectualii lui Băsescu”, ajunsese la apogeu. Despre experiențele acestea s-a hotărât să vorbească public într-un volum pe care l-a numit chiar așa, Anii urii, și care va apărea la Humanitas. Dialogul nostru a pornit de la „Anii urii” și s-a încheiat cu o discuție despre Paradis – temă abordată în cel mai nou…

Citeşte articolul   

Cercetător Maria Hulber: „Studiind dosarele de urmărire ale lui Richard Wurmbrand, am avut impresia că privesc trei vieți într-una singură”

Foto: Oradea Instantanee Maria Hulber a intrat în arhivele CNSAS în urmă cu opt ani. De atunci, a studiat peste 9.500 de pagini din dosarele de urmărire pe care Securitatea le deschisese pe numele lui Richard Wurmbrand, numit și „Pavel al Cortinei de Fier”. Omul care, după 14 ani de temniță grea în pușcăriile comuniste, după bătăi și torturi inimaginabile, a reușit să evadeze din iadul concentraționar, dar a rămas zeci de ani în atenția Securității. Pentru că în lumea liberă, nu doar a propovăduit creștinismul, religie la care s-a convertit după descotorosirea de comunism – despre care spunea apoi:…

Citeşte articolul   

Istoric Simona Preda: „Regina-mamă Elena este o femeie care, dincolo de tot ceea ce a însemnat dorinţa personală, a pus înainte prestigiul Casei Regale”

Foto: Paul Buciuta/Tango Marea Dragoste (Facebook Simona Preda) A cochetat cu pictura pe şevalet, apoi cu filosofia, până a ajuns la istorie – când l-a întâlnit pe Lucian Boia, omul care i-a schimbat cursul orientării profesionale. Aşa a ajuns Simona Preda doctor în istorie şi cercetător. Aşa a ajuns să scrie şi volume monografice, acum fiind la al treilea: Regina-mamă Elena. Mariajul şi despărţirea de Carol al II-lea, apărut la Editura Corint. O carte inedită despre viaţa acestei femei, de altfel singura căsătorie a lui Carol al II-lea recunoscută de Casa Regală a României, carte „ancorată” în perioada cuprinsă între…

Citeşte articolul   

Violonistul Alexandru Tomescu: „Muzica are puterea de a metamorfoza spații, de a construi catedrale sonore”

Foto: Facebook Alexandru Tomescu Alexandru Tomescu, unul dintre cei mai valoroşi violonişti români – căruia Statul român i-a încredinţat, de zece ani, o vioară Stradivarius, dar care a cântat și pe vioara lui Paganini –, a ajuns la performanţa de a fi aplaudat şi de publicul meloman care frecventează marile scene de concert din ţară și din lume, la Berliner Philharmoniker, Carnegie Hall ori Theatre des Champs-Elysees, de exemplu, dar şi de un public nefamiliarizat cu filarmonicile, din orăşele de provincie; de ani şi ani, Alexandru Tomescu gândeşte şi susţine o serie de concerte neconvenţionale, care au menirea de a-i…

Citeşte articolul   

Neurochirurg Horia Pleş: „Cred că, uneori, deasupra mea şi a pacientului trebuie să fie ceva”

Este o somitate în neurochirurgia timişoreană, dar nu numai, foarte recent fiind ales preşedintele Societății Române de Neurochirurgie. Este medicul datorită căruia în Timişoara s-au realizat, în urmă cu mai mult de 20 de ani, două tipuri de operaţii în premieră, intervenţii care, acum, sunt rutină. În cei 36 de ani de când a pus pentru prima dată bisturiul pe un pacient a văzut mii şi mii de creiere şi, totuşi, mai există situaţii care îl emoţionează, în sala de operaţie. L-am invitat pe medicul primar neurochirurg Horia Pleş, şeful Secţiei Neurochirurgie a Spitalului Judeţean din Timişoara, la un dialog….

Citeşte articolul   

Scriitorul Jan Cornelius: “Trăind într-un regim totalitar, nu te puteai gândi că mai ai de rezistat doi-trei ani. Perspectiva era infinită”

Foto: Arhiva personală Jan Cornelius Publicului din România îi este mai cu seamă cunoscut prin volumul Eu, Dracula şi John Lennon, apărut la Humanitas. O carte care s-a bucurat de succes şi Germania şi în care îşi povesteşte experienţele de “trăitor și uluit observator în România comunistă și în mirificul Occident”. A plecat din ţară, în Germania, în urmă cu peste 40 de ani, cu o depresie cauzată de traiul angoasant într-un regim totalitar. Nu s-a vindecat repede nici în Occident, unde s-a văzut nevoit să înveţe să trăiască cu o “inimă grefată”, ca aproape toţi cei din exil. Zilele acestea l-am…

Citeşte articolul   

Silviu Oravitzan: „Eram deja prezent în religia mea, când nu eram încă aici”

Foto: Silviu Damşe L-am întâlnit Silviu Oravitzan – ale cărui lucrări sunt expuse şi elogiate în toată lumea –, înainte de lansarea, la Timişoara, a unui volum omagial, Lumea lui Oravitzan*. L-am invitat pe acest mare artist preocupat de legătura dintre ceea ce nu se vede și ceea ce nu se vorbește, ale cărui lucrări trimit la Geneză şi la memoria imemorială, la un dialog. Despre copilăria sa într-o lume în care, de la naştere, i-a fost pus în faţă modelul ceresc. Despre oameni care i-au marcat viaţa. Despre arta sa de acum şi din timpul cenzurii comuniste, despre simbolurile…

Citeşte articolul   

Profesor universitar Radu Carp: „Curtea Constituţională a României devenit un actor politic”

Prin decizia referitoare la revocarea din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, CCR se plasează pentru prima dată în postura de a rezolva un conflict de natură constituţională între instituţii prin impunerea unei soluţii de rezolvare a conflictului. O decizie care practic modifică ilegal regimul politic, aruncând în irelevanţă instituţia prezidenţială. Profesorul universitar Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, specialist în drept constituţional, spune că speţa privind revocarea procurorului-şef al DNA ar fi trebuit respinsă de către CCR, pentru că în acest caz nu există unui conflict între puteri. Am…

Citeşte articolul   

Marilena Brânda, organizatorul Festivalului Internațional de Zmeie de la Timișoara: „A înălța un zmeu este un fel de a zbura stând cu picioarele pe pământ”

Când a trebuit să editeze și să lanseze o carte despre zmeie, întâi a vrut doar să o vadă cumva zburând la propriu, apoi a ajuns să pună laolaltă literatura cu zmeiele și să organizeze un Festival Internațional de Zmeie. După ce a avut prilejul să înalțe ea însăși unul, la Fanoe, o „Mecca a zmeielor”, și-a zis că va „trage toate sforile” pentru ca Timișoara să aibă un festival frumos, care să dea culoare orașului. Și-l are. Zilele viitoare, aici va avea loc a doua ediție a Festivalului Internațional de Zmeie, la care invitat de onoare este scriitorul rus…

Citeşte articolul   

Ioan T. Morar: „Sunt autoexilat, dar nu am întors spatele României şi nu am trântit uşa”

De mai mult de șapte ani, Ioan T. Morar, fost jurnalist, fost diplomat, a dispărut de pe radarul public în România. Pentru că s-a autoexilat în Franța, dar, dă asigurări, nu a întors spatele României. Zilele acestea s-a întors în țară pentru a-și lansa o carte, Șapte ani în Provence, un jurnal despre primii șapte trăiți în sudul Franței. L-am invitat la un dialog despre exilul pe care și l-a impus, despre motivul pentru care a luat această decizie, despre cărțile lui, trei în ultimii șapte ani, despre romanele pe care le are în plan – pentru că, mărturisește, acum…

Citeşte articolul   

Andrei Pleşu: „Dacă e să dau un strigăt din rărunchii furiei şi ai nemulţumirii mele, aş spune: M-am săturat de derbedei şi de ţoape!”

L-am întâlnit pe Andrei Pleșu, zilele trecute, la Timișoara, unde Universitatea de Vest i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa. Solicitându-i un interviu, mi-a spus că a obosit să tot vorbească despre politicieni și derapajele lor („Am o melancolie când constat că, la noi cel puţin, în ultima vreme, civismul nu mai produce  efecte previzibile”). Am început, totuși, dialogul privind spre scena politică. Vorbind despre aglomerația de semidocți, agramați, derbedei și țoape din politică, despre minusurile Educației și ale presei, dar și despre minusurile electoratului, despre așteptările de la Opoziție, despre rolul intelectualului public. L-am încheiat schimbând registrul. Am adus…

Citeşte articolul   

Istoric Mădălin Hodor: „La 30 de ani de la Revoluție ar trebui, totuși, să aflăm adevărul despre elitele colaboraționiste și rolul lor”

Deconspirarea de către istoricul Mădălin Hodor, cercetător acreditat la CNSAS, a listei colaboratorilor Brigăzii Antiemigraţie şi anunţarea publicării unei a doua liste a generat în spaţiul public nu doar polemici, ci şi manipulări şi atacuri vehemente la adresa lui. Dialogul la care l-am invitat pe Mădălin Hodor este despre geneza demersului al său, despre miza acestuia – care, spune, nu este Ioan Aurel Pop, „o miză marginală” –, despre rolul „brigadierilor” în fostul regim, care „îl ajutau într-un mod mult mai insidios şi mai eficient decât ar fi putut să o facă unul care îi turna la Securitate pe cei…

Citeşte articolul   

Lucian Boia: „Patriotismul înseamnă nu să zici ceva, ci să faci ceva pentru ţara ta”

L-am invitat pe istoricul şi profesorul universitar Lucian Boia la o succintă trecere în revistă a epocilor ce au traversat prima sută de ani de la Marea Unire – de fapt, subliniază, evenimentul cel mai important e crearea României la 1859, fiind „devalorizant şi nedrept să numeşti ceea ce s-a întâmplat atunci «mica Unire»” – şi la un dialog despre modul în care ar trebui să ne raportăm la momentul 1918. Despre posibilitatea unirii României şi Republica Moldova. Despre pericole care pândesc acum România şi care, afirmă, vin din interior. Despre ce înseamnă a fi patriot.    „Cel mai bine…

Citeşte articolul   

Cristian Diaconescu: “A transmite semnale contradictorii, pentru ca partenerii noştri strategici să nu mai înţeleagă în ce direcţie dorim să mergem, frizează trădarea naţională”

Într-un context regional tulbure – cu o Rusie ostilă, unde Vladimir Putin a câştigat un nou mandat, pe şase ani, cu o Serbie în afara UE şi, oricum, aflată într-un parteneriat fratern cu Rusia, cu o Bulgarie care a refuzat să semneze, alături de România şi Turcia, acordul privind o flotă navală permanentă a NATO la Marea Neagră, cu o Ungarie de unde Viktor Orban transmite frecvente semnale că nu mai este adeptul democraţiilor occidentale –, politicieni ai Puterii de la Bucureşti contestă mai mult sau mai puţin vocal standardele europene la care s-a angajat România, se burzuluiesc la reprezentanţii…

Citeşte articolul   

Teodor Baconschi: „Nu putem să educăm noile generaţii numai în star-sistemul internaţional”

Teodor Baconschi, diplomat, teolog, scriitor, şi-a lansat la Timişoara, cea mai nouă carte, „Mic almanah al oamenilor mari”, apărută la Polirom, care include portrete ale unor figuri legendare – de la şefi de stat la înalte feţe bisericeşti, filosofi sau artişti – pe care le-a întâlnit în cariera sa ori care i-au marcat formarea profesională. Am pornit dialogul de la ideea care a stat la baza scrierii acestui volum, o carte-manifest în favoarea meritocraţiei, cum o numește.  L-am continuat cu o privire asupra Anatomiei ratării, pentru că „putem vedea cei 30 de ani după comunism, în România, şi ca pe…

Citeşte articolul   

Jurnalista Dia Radu: „Nicio carte de interviuri publicată și nicio cronică elogioasă nu mă face mai fericită decât dragostea”

A făcut, poate, câteva sute de interviuri. Nu din acelea care se citesc pe fugă, în diagonală, ci din acelea care se savurează cuvânt cu cuvânt, care scot la lumină din fiecare interlocutor filonul lui bun, luminos. O parte dintre ele le-a salvat de la efemeritate, incluzându-le într-un volum pe care l-a publicat recent, Divanul imaginar. Am invitat-o pe Dia Radu – jurnalista care ne încântă cu interviurile sale, pe care le publică, de 18 ani, în Formula As – să se așeze ea pe acel divan. Să schimbe, adică, rolul intervievatorului cu cel al intervievatului. E un rol care…

Citeşte articolul   

Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional: „Naţionalismul primordialist, xenofob şi antisemit nu poate intra în ecuaţia valorilor euroatlantice”

Intrăm, peste câteva zile, în anul ce marchează Centenarul Marii Uniri, când e posibil să asistăm nu doar la comemorarea în sine şi a simbolisticii eroice, ci şi la o recrudescenţă a sentimentului naţionalist. Suprapusă pe o retorică agresivă care vorbeşte despre suveranitate ca despre „neamestecul în treburile interne”. L-am invitat pe Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, la un dialog despre ceea ce nu ar trebui să lipsească din acest an al Centenarului Marii Uniri, dar şi despre modul în care, în actualul context geopolitic şi ca ţară parte a…

Citeşte articolul