Ştiri din rubrica Dialog


Profesor universitar Radu Carp: „Curtea Constituţională a României devenit un actor politic”

Prin decizia referitoare la revocarea din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, CCR se plasează pentru prima dată în postura de a rezolva un conflict de natură constituţională între instituţii prin impunerea unei soluţii de rezolvare a conflictului. O decizie care practic modifică ilegal regimul politic, aruncând în irelevanţă instituţia prezidenţială. Profesorul universitar Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, specialist în drept constituţional, spune că speţa privind revocarea procurorului-şef al DNA ar fi trebuit respinsă de către CCR, pentru că în acest caz nu există unui conflict între puteri. Am…

Citeşte articolul   

Marilena Brânda, organizatorul Festivalului Internațional de Zmeie de la Timișoara: „A înălța un zmeu este un fel de a zbura stând cu picioarele pe pământ”

Când a trebuit să editeze și să lanseze o carte despre zmeie, întâi a vrut doar să o vadă cumva zburând la propriu, apoi a ajuns să pună laolaltă literatura cu zmeiele și să organizeze un Festival Internațional de Zmeie. După ce a avut prilejul să înalțe ea însăși unul, la Fanoe, o „Mecca a zmeielor”, și-a zis că va „trage toate sforile” pentru ca Timișoara să aibă un festival frumos, care să dea culoare orașului. Și-l are. Zilele viitoare, aici va avea loc a doua ediție a Festivalului Internațional de Zmeie, la care invitat de onoare este scriitorul rus…

Citeşte articolul   

Ioan T. Morar: „Sunt autoexilat, dar nu am întors spatele României şi nu am trântit uşa”

De mai mult de șapte ani, Ioan T. Morar, fost jurnalist, fost diplomat, a dispărut de pe radarul public în România. Pentru că s-a autoexilat în Franța, dar, dă asigurări, nu a întors spatele României. Zilele acestea s-a întors în țară pentru a-și lansa o carte, Șapte ani în Provence, un jurnal despre primii șapte trăiți în sudul Franței. L-am invitat la un dialog despre exilul pe care și l-a impus, despre motivul pentru care a luat această decizie, despre cărțile lui, trei în ultimii șapte ani, despre romanele pe care le are în plan – pentru că, mărturisește, acum…

Citeşte articolul   

Andrei Pleşu: „Dacă e să dau un strigăt din rărunchii furiei şi ai nemulţumirii mele, aş spune: M-am săturat de derbedei şi de ţoape!”

L-am întâlnit pe Andrei Pleșu, zilele trecute, la Timișoara, unde Universitatea de Vest i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa. Solicitându-i un interviu, mi-a spus că a obosit să tot vorbească despre politicieni și derapajele lor („Am o melancolie când constat că, la noi cel puţin, în ultima vreme, civismul nu mai produce  efecte previzibile”). Am început, totuși, dialogul privind spre scena politică. Vorbind despre aglomerația de semidocți, agramați, derbedei și țoape din politică, despre minusurile Educației și ale presei, dar și despre minusurile electoratului, despre așteptările de la Opoziție, despre rolul intelectualului public. L-am încheiat schimbând registrul. Am adus…

Citeşte articolul   

Istoric Mădălin Hodor: „La 30 de ani de la Revoluție ar trebui, totuși, să aflăm adevărul despre elitele colaboraționiste și rolul lor”

Deconspirarea de către istoricul Mădălin Hodor, cercetător acreditat la CNSAS, a listei colaboratorilor Brigăzii Antiemigraţie şi anunţarea publicării unei a doua liste a generat în spaţiul public nu doar polemici, ci şi manipulări şi atacuri vehemente la adresa lui. Dialogul la care l-am invitat pe Mădălin Hodor este despre geneza demersului al său, despre miza acestuia – care, spune, nu este Ioan Aurel Pop, „o miză marginală” –, despre rolul „brigadierilor” în fostul regim, care „îl ajutau într-un mod mult mai insidios şi mai eficient decât ar fi putut să o facă unul care îi turna la Securitate pe cei…

Citeşte articolul   

Lucian Boia: „Patriotismul înseamnă nu să zici ceva, ci să faci ceva pentru ţara ta”

L-am invitat pe istoricul şi profesorul universitar Lucian Boia la o succintă trecere în revistă a epocilor ce au traversat prima sută de ani de la Marea Unire – de fapt, subliniază, evenimentul cel mai important e crearea României la 1859, fiind „devalorizant şi nedrept să numeşti ceea ce s-a întâmplat atunci «mica Unire»” – şi la un dialog despre modul în care ar trebui să ne raportăm la momentul 1918. Despre posibilitatea unirii României şi Republica Moldova. Despre pericole care pândesc acum România şi care, afirmă, vin din interior. Despre ce înseamnă a fi patriot.    „Cel mai bine…

Citeşte articolul   

Cristian Diaconescu: “A transmite semnale contradictorii, pentru ca partenerii noştri strategici să nu mai înţeleagă în ce direcţie dorim să mergem, frizează trădarea naţională”

Într-un context regional tulbure – cu o Rusie ostilă, unde Vladimir Putin a câştigat un nou mandat, pe şase ani, cu o Serbie în afara UE şi, oricum, aflată într-un parteneriat fratern cu Rusia, cu o Bulgarie care a refuzat să semneze, alături de România şi Turcia, acordul privind o flotă navală permanentă a NATO la Marea Neagră, cu o Ungarie de unde Viktor Orban transmite frecvente semnale că nu mai este adeptul democraţiilor occidentale –, politicieni ai Puterii de la Bucureşti contestă mai mult sau mai puţin vocal standardele europene la care s-a angajat România, se burzuluiesc la reprezentanţii…

Citeşte articolul   

Teodor Baconschi: „Nu putem să educăm noile generaţii numai în star-sistemul internaţional”

Teodor Baconschi, diplomat, teolog, scriitor, şi-a lansat la Timişoara, cea mai nouă carte, „Mic almanah al oamenilor mari”, apărută la Polirom, care include portrete ale unor figuri legendare – de la şefi de stat la înalte feţe bisericeşti, filosofi sau artişti – pe care le-a întâlnit în cariera sa ori care i-au marcat formarea profesională. Am pornit dialogul de la ideea care a stat la baza scrierii acestui volum, o carte-manifest în favoarea meritocraţiei, cum o numește.  L-am continuat cu o privire asupra Anatomiei ratării, pentru că „putem vedea cei 30 de ani după comunism, în România, şi ca pe…

Citeşte articolul   

Jurnalista Dia Radu: „Nicio carte de interviuri publicată și nicio cronică elogioasă nu mă face mai fericită decât dragostea”

A făcut, poate, câteva sute de interviuri. Nu din acelea care se citesc pe fugă, în diagonală, ci din acelea care se savurează cuvânt cu cuvânt, care scot la lumină din fiecare interlocutor filonul lui bun, luminos. O parte dintre ele le-a salvat de la efemeritate, incluzându-le într-un volum pe care l-a publicat recent, Divanul imaginar. Am invitat-o pe Dia Radu – jurnalista care ne încântă cu interviurile sale, pe care le publică, de 18 ani, în Formula As – să se așeze ea pe acel divan. Să schimbe, adică, rolul intervievatorului cu cel al intervievatului. E un rol care…

Citeşte articolul   

Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional: „Naţionalismul primordialist, xenofob şi antisemit nu poate intra în ecuaţia valorilor euroatlantice”

Intrăm, peste câteva zile, în anul ce marchează Centenarul Marii Uniri, când e posibil să asistăm nu doar la comemorarea în sine şi a simbolisticii eroice, ci şi la o recrudescenţă a sentimentului naţionalist. Suprapusă pe o retorică agresivă care vorbeşte despre suveranitate ca despre „neamestecul în treburile interne”. L-am invitat pe Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, la un dialog despre ceea ce nu ar trebui să lipsească din acest an al Centenarului Marii Uniri, dar şi despre modul în care, în actualul context geopolitic şi ca ţară parte a…

Citeşte articolul   

Artist plastic Tudor Banuș: „Am avut şansa afirmării în perioada dinaintea computerului, când mai era nevoie şi de imaginaţia ilustratorului, de îndemânarea lui”

A ilustrat coperți pentru publicații prestigioase, printre care The New York Times, Le Monde sau Die Zeit, dar și volume, ale fraților Grimm, ale lui Jules Verne, Thomas Jefferson, Mircea Cărtărescu ori Șerban Foarță. O parte a lucrărilor lui Tudor Banuș, un maestru al realismului fantastic și unul dintre cei mai importanți artiști plastici români contemporani, sunt expuse, până în 1 martie 2018, la Muzeul de Artă Timișoara. L-am invitat la un dialog, imaginând acest interviu ca pe un tablou al devenirii sale ca artist contemporan de talie internațională. „Pe lângă faptul că am ieşit dintr-o puşcărie mentală, involuntar doream…

Citeşte articolul   

Maia Morgenstern: „Renaşterea culturii, a tradiţiei, a civilizaţiei idiş e misiunea de onoare a Teatrului Evreiesc de Stat”

Maia Morgenstern a jucat, zilele trecute, la Teatrul Naţional din Timișoara, în spectacolul Maitreyi, alături de fiica sa, Cabiria. Două reprezentaţii – spectacole jucate cu casa închisă. Am întâlnit-o pentru un interviu, înainte de a urca pe scenă. Am vorbit despre sentimentul pe care îl trăieşte pe scenă când joacă alături copiii săi. Despre Maitrey, dar într-o altă cheie decât cea în care vorbim mai toţi despre romanul lui Eliade. Despre ceea ce face, ca manager al Teatrului Evreiesc de Stat, pentru salvarea culturii, a tradiţiei, a civilizaţiei idiş – cu o privire în trecut, unde aflăm cauza pentru care…

Citeşte articolul   

Nora Iuga: „Sunt din ce în ce mai convinsă că suntem eterni, că am fost creaţi ca să cutreierăm şi să cunoaştem tot Universul”

Am întâlnit-o pe poeta și scriitoarea Nora Iuga în Timișoara, la Fundația Triade, unde a participat, zilele trecute, la o seară de poezie universală contemporană. La aproape jumătate de veac de când Nora Iuga publica primele sale versuri. Am vorbit, desigur, despre poezie, care i-a fost adusă o iubire, dar care, spune acum, a fost pe locul doi în visurile ei. Despre artiștii din familia sa, de la care a moștenit gena și a transmis-o mai departe. Despre iubiri – unele cunoscute, altele nemărturisite până acum. Despre erotism și refacerea senzaţiilor în imaginar. Despre bucurii. Dar și despre singurătate și despre…

Citeşte articolul   

Peter Gross, doctor în mass media și comunicare internațională: „Fără o presă serioasă, corectă, politicienii ar îngenunchea societatea”

L-am întâlnit pe Peter Gross – expert în mass media și comunicare internațională, profesor al Universităţii din Tennessee –, cu câteva zile în urmă, la Timişoara. Venise la aniversarea a 25 de ani de şcoală jurnalistică la Universitatea de Vest din Timişoara, în 1992 fiind unul dintre cei care a pus bazele Catedrei de Jurnalism. L-am invitat la o discuţie despre starea actuală a presei, despre problemele serioase cu care se confruntă aceasta, despre culpe ale presei pentru situaţia în care a ajuns, despre riscuri care planează asupra ei, despre războiul informaţional în care trebuie să se implice de pe partea…

Citeşte articolul   

Ion Vianu: „Avem nevoie de ceva care se găseşte deasupra noastră, care ne transcende”

Ion Vianu este nu doar unul dintre cei mai buni medici psihiatri români din a doua jumătate a secolului XX și o revelație a literaturii anilor 2000, ci și unul dintre cei mai compleţi intelectuali români. Din 1977, după ce s-a implicat în mișcarea Paul Goma, a plecat în exil, în Elveția, ca formă de protest faţă de modul în care psihiatria fusese transformată în formă de represiune. L-am întâlnit la Timișoara, zilele trecute, la Festivalul Internațional de Literatură. Și am avut un dialog pe care l-am început cu modul în care vede România acestor ultimi ani și l-am încheiat…

Citeşte articolul   

Brînduşa Armanca şi Radu Dimeca: „Când faci o promisiune la căpătâiul unui om drag care se sfârşeşte, această promisiune nu poate fi încălcată”

Interviul acesta este unul atipic. Nu e un dialog, ci o discuţie în trei. Prin care am urmărit reconstituirea unui destin – al Ioonei Rauschan, critic de artă, critic literar, scriitor şi artist plastic, realizator de filme documentare –, prin evocarea unei iubiri şi a unei prietenii care au înfruntat nu doar spaţiul, ci şi timpul. De la plecarea Ioonei, Radu Dimeca, fratele său, şi Brînduşa Armanca, prietena ei de o viaţă, au încercat, ca o promisiune, ca o misiune, să-i păstreze vie memoria şi să o readucă în comunitatea culturală a Timişoarei. Şi reuşesc. Prin ceea ce au făcut…

Citeşte articolul   

Dan Perjovschi: “Nu sunt avangardist, cum spune ICR. Sunt mainstream, de aia, MoMa, şi Pompidou, şi Tate, şi Kiasma, şi Modern Musset”

Este desenator, ilustrator, scriitor, jurnalist și autor de performance şi, de un sfet de veac, editorul artistic al Revistei 22. Desenează unde apucă: în ziare, pe pereţi, pe vitrine, pe linoleum, în mine. Este apreciat în toată lumea. Unii îi iubesc aşa de tare arta, că şi-au tatuat pe piele desene de-ale lui. A avut sute de expoziţii în străinătate, în Statele Unite ale Americii, în Portugalia, Spania, Germania, Ungaria, Suedia, Elveția, Marea Britanie, Mexic, Brazilia, Coreea de Sud, China. Este un răsfăţat al marilor muzee de artă contemporană din lume. La Institutul Cultural Român nu are, însă, trecere, de vreo…

Citeşte articolul   

Marius Manole: „Dacă nu ar fi fost teatrul, eu nu aş fi fost nimic”

La 39 de ani, Marius Manole, actor al Naţionalului bucureştean, are un palmares impresionant. În 16 ani de când a urcat prima dată pe scenă a jucat în peste 70 de spectacole de teatru şi în mai mult de zece filme. Pasiunea sa este însă teatrul pe care nu doar că-l iubeşte, dar e dependent de el. E dependent de muncă, în general. L-am întâlnit la Timişoara, acum câteva zile, înainte de a urca pe scenă, alături de Medeea Marinescu, în „Fă-mi loc”, un spectacol de Anthony Michineau, în regia lui Radu Beligan. Şi am realizat un interviu. Contracronometru. „La…

Citeşte articolul   

Medeea Marinescu: „Am pus o parte din mine în fiecare rol”

Am întâlnit-o pe Medeea Marinescu, la Timişoara, între o cursă de avion şi un spectacol, cu puţin timp înainte de a urca pe scena Teatrului Naţional, unde a jucat, alături de Marius Manole, în Fă-mi loc, un spectacol de Anthony Michineau, în regia lui Radu Beligan. Am vorbit despre scenă. Despre rolurile jucate – zeci, deja. Despre bucurii, mari și mici, care îi colorează viaţa şi o fac fericită. Dar şi despre seninătate – pentru că, atunci când te uiţi la Medeea Marinescu, observi că şi-a păstrat privirea copilului care a fost în Maria Mirabela.  „Arta ridică semne de întrebare,…

Citeşte articolul   

Marcel Iureş: „Se fac alegeri dincolo de noi, totul e să le urmezi. De aici începe soarta”

L-am întâlnit pe Marcel Iureş, la Timişoara, ieri, înaintea Retrospectivei Radu Gabrea, din cadrul Festivalului de Film Central European, şi l-am invitat la un dialog. Am vorbit despre cel mai nou film care îl are în distribuţie, în rol principal, „Octav”, despre teatru, despre prietenie, despre copilărie, despre fericire, despre viaţă. „«Octav»  are o mare tandreţe” Domnule Marcel Iureş, în curând veţi apărea pe marile ecrane într-un nou rol: Octav, în filmul omonim regizat de Serge Celebidachi. Un rol despre care se scrie că aţi afirmat că este cel mai frumos pe care l-aţi primit până acum. Ce îi conferă…

Citeşte articolul