Ştiri din rubrica Dialog


Silvia Plapşa: „Mulţi ani după eliberare, tresărea când vorbea despre ce a fost la Piteşti”

Memorialul Revoluției din Timișoara găzduieşte, în perioada aceasta, expoziţia itinerantă Fenomenul Piteşti. Adevărata faţă a comunismului în România, care prezintă nu doar cronologia procesului de „reeducare” prin tortură făcut de comunişti, la Piteşti, în anii 1949-1951, ci şi mobilier de celulă, zeghe, fișe matricole penale, cărți poștale trimise de deținuții politic. 15 tineri din vestul ţării au trecut în acei ani prin monstruosul „experiment Piteşti”. Printre ei, Lucian Plapşa, născut în 1927, la Bucovăţ, decedat în 2010. Trauma prin care a trecut – urmată de purtarea unui stigmat, teama de Securitate şi încercarea de a-şi proteja familia – a făcut…

Citeşte articolul   

Germina Nagâţ: „Vânzarea germanilor şi a evreilor a fost o sursă importantă de venituri ilicite”

Un episod sordid din istoria comunismului – întins pe decenii, din perioada sovietizării ţării până la sfârşitul anilor ’80 – a fost vânzarea de etnici germani şi evrei. Asta, în condiţiile în care, prin lege, părăsirea definitivă a ţării era interzisă. Acest comerţ cu oameni – în anii ’50, practicat chiar la schimb cu animale –, este un fenomen care vorbeşte şi despre corupţia profundă a statului comunist român. Pe lângă plăţile oficiale făcute de Germania Federală şi de Israel, miliarde de mărci germane şi dolari, care intrau oficial în conturile Securităţii, o reţea paralelă formată din securişti, miliţieni şi…

Citeşte articolul   

Armand Goşu: „Adevărata victorie a Ucrainei este integrarea ei în Occidentul euro-atlantic”

În 17 martie, în Rusia vor fi alegeri prezidenţiale, Vladimir Putin candidând pentru un nou mandat. Ce poate urma după acest scrutin, ce se poate întâmpla anul acesta pe frontul din Ucraina şi cu ce urmări? L-am invitat pe istoricul şi profesorul universitar Armand Goşu, expert în analiza spaţiului ex-sovietic, la un dialog. Despre modul în care moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi şi imensa emoţie publică pe care a generat-o ar putea influenţa acest scrutin prezidenţial şi despre ceea ce ar putea înlătura regimul Putin, care a capturat integral puterea de aproape 25 de ani. Despre involuţia Rusiei, în ultimii…

Citeşte articolul   

Lidia Gheorghiu-Bradley: „Am construit Memoria.ro pentru a contracara anii de propagandă prin istorie reală”

În preajma anivesării a 34 de ani de la semnarea Proclamaţiei de la Timişoara, Societatea Timişoara îi va decerna Lidiei Bradley-Gheorghiu, fondatoarea platformei Memoria.ro, Premiul „Punctul 12 al Proclamației de la Timișoara” pentru anul 2023. Un premiu acordat pentru pentru promovarea principiilor Proclamaţiei în diaspora, pe care l-au mai primit, printre alţii, Tom Gallagher, Sanda Golopenţia sau Herta Müller. Am vorbit cu Lidia Gheorghiu-Bradley nu doar despre ceea ce a început să construiască, în urmă cu aproape un sfert de secol, prin Memoria.ro – considerat de specialişti în antropologie ca fiind cel mai important portal digital al memoriei recente din…

Citeşte articolul   

Gabriel Bebeşelea: „Fiecare lucrare trebuie să ne curgă prin vene”

Gabriel Bebeşelea este un dirijor care a făcut carieră internaţională de foarte tânăr. De altfel, a uimit şi publicul, şi critica muzicală prin performanţele pe care le-a avut la scurt timp după absolvirea Conservatorului. În 2011 devenea cel mai tânăr dirijor principal din România – la Opera Naţională din Iaşi –, iar în 2014 fusese desemnat cel mai bun dirijor în cadrul Galei Operelor Naţionale. Înaintea concertului din seara de 9 februarie, de la Filarmonica „Banatul” din Timişoara – unde, în Anul Capitalei Europene a Culturii, fusese dirijor în rezidenţă – l-am invitat pe Gabriel Bebeşelea la un dialog. Am…

Citeşte articolul   

Mihai-Răzvan Ungureanu: „2024 va fi un an crucial pentru starea de sănătate a democraţiei româneşti”

A fost ministru de Externe, director al Serviciului de Informaţii Externe, în două mandate, şi premier. De aproape zece ani, însă, se dedică exclusiv carierei academice naţionale şi internaţionale. În conexiune cu aceasta  a înfiinţat de curând, la Bucureşti, Centrul Român de Studii Ruse, care cercetează geopolitica Rusiei în raport cu spațiul pontic și cu zona arctică. Aflându-ne la începutul unui an electoral foarte complicat, cu alegeri de o importanţă majoră pentru democraţie –pe care Rusia va încerca să le influenţeze, declarând oficial că va susţine „în toate modurile posibile” unii politicieni, adică pe cei extremişti şi anti-occidentali – l-am…

Citeşte articolul   
Editia

Mircea Mihăieş: „România fără Europa ar fi o ţară de lumea a treia”

Este scriitor – autorul a peste 20 de volume de critică, istorie literară și eseu –, unul multipremiat, profesor universitar, manager cultural, dar și unul dintre intelectualii de vârf ai României care, de peste 30 de ani, pledează public pentru valorile democrației liberale, pentru o societate deschisă, pentru libertate și egalitate. A făcut-o şi în stradă, o face şi în scris. La începutul unui an electoral plin, care se anunţă agitat şi pe plan politic, şi social, l-am invitat pe Mircea Mihăieş la un dialog privind şi la scena politică de la noi, şi la contextul internaţional, marcat de o…

Citeşte articolul   

Cătălin-Ranco Piţu: „În decembrie 1989 au săvârşit crime împotriva umanităţii multe persoane aflate la vârful ierarhiei politico-militare”

22 decembrie 1989 este data la care o grupare politico-militară ante-constituită, formată în jurul lui Ion Iliescu, a preluat puterea în România printr-o lovitură de stat militară. Este momentul în care la nivelul întregii ţări a fost declanşată o amplă şi complexă acţiune de dezinformare şi diversiune, având drept consecinţă instaurarea unei psihoze colective a terorismului, fiind astfel cauza a mii de pierderi de vieţi omeneşti şi răniri prin împuşcare, dar şi privări de libertate făcute cu încălcarea regulilor de drept internaţional. Aceasta este concluzia desprinsă din rechizitoriul Dosarului Revoluţiei instrumentat de generalul Cătălin-Ranco Pițu, fost procuror militar șef al…

Citeşte articolul   

Helmut Stürmer: „La scenografie am ajuns pentru că rămăsesem cu nostalgia culiselor de teatru”

De peste 50 de ani Helmut Stürmer este „un comis-voiajor în d-ale artelor”, cum se autodefinește. În tot acest timp a lucrat cu regizori foarte mari, printre care Liviu Ciulei, Alexandru Dabija, David Esrig, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Lucian Pintilie, Silviu Purcărete, Andrei Şerban, Tompa Gábor ori Niky Wolcz, la  sute de spectacole de teatru, dar și la câteva filme. Povestea lui Helmut Stürmer, un nume multipremiat al scenografiei internaţionale, începe la Timișoara, în anul 1942. L-am întâlnit la Teatrul German de Stat din Timișoara – unde, după absolvireea liceului, a fost o vreme actor, la fel ca mama sa,…

Citeşte articolul   

Filip Petcu: „Cred cu tărie în vindecarea prin cultură”

În acest în care Timişoara este Capitală Europeană a Culturii, privirile iubitorilor de artă, de cultură au fost îndreptate mai cu seamă spre Palatul Baroc, splendida şi impozanta clădire de secol XVIII care adăposteşte Muzeul Naţional de Artă din Timişoara, cu cele două expoziţii-fanion ale Capitalei: Retrospectiva Victor Brauner, care a putut fi admirată în primăvară, iar acum expoziţia Brâncuși: surse românești și perspective universale, prima expoziţie Brâncuşi organizată în România în ultimii 50 de ani. L-am invitat pe directorul Muzeului Naţional de Artă din Timişoara, Filip Petcu, la un dialog despre  „culisele” organizării grandioasei expoziţii Brâncuşi – pentru că…

Citeşte articolul   

Gabriel Liiceanu: „Ce făceau Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca la Paris era un joc cu viața și cu moartea”

Duminică, 19 noiembrie, la Ateneul Român, va avea loc Gala „Monica Lovinescu”, punct culminant al evenimentelor pe care Gabriel Liiceanu și Humanitas le dedică Centenarului Monica Lovinescu. Pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Gabriel Liiceanu a fost „prietenul dobândit la bătrânețe pentru a spăla toate defecțiunile, decepțiile și trădările celorlalți amici de tinerețe, maturitate și luptă, toți caraionii, gomii, țepenegii și alții”. Pentru Gabriel Liiceanu, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, prin care cunoscuse prietenia absolută, sunt oamenii care pătrunseseră în constelaţia sa umană mai întâi ca o „voce”: „Ei deveniseră o funcţie, erau răzbunarea părţii noastre care nu ajungea să…

Citeşte articolul   

Ernest Wichner: „Dacă vrei să ajungi la o revoluţie, ai nevoie de oameni care ştiu să-şi folosescă mintea”

Ernest Wichner este unul dintre scriitorii de limbă germană membrii ai Grupului de Acțiune Banat / Aktionsgruppe Banat, înființat la Timișoara, la începutul anilor anii ’70, și intrat în vizorul Securității. Pentru că ceea ce făceau acei tineri scriitori în cadrul Cenaclului Universitar al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara nu era doar o mișcare literară. Ei creaseră o literatură neconvențională, pe modelul celei brechtiene, propunându-și să deschidă minți. Or, asta era periculos pentru și în regimul comunist. Unii dintre ei au fost arestați și condamnați. Unii au fost împinși la sinucidere ori „sinuciși”. Alții au reușit să emigreze…

Citeşte articolul   

Ovidiu Andriş: „Încercăm să repunem artistul pe piedestal”

Ovidiu Andriş provine dintr-o familie de muzicieni, astfel încât din copilărie a făcut, la rândul său, muzică, întâi vioară, apoi percuţie, pendulând o vreme între cea clasică şi jazz. Din adolescenţă a avut însă ambiţia de a o face la nivel de performanţă. A absolvit Facultatea de Muzică din Hamburg, a făcut parte din Orchestra Filarmonicii din Hamburg, apoi din cea a Operei din Hamburg. A renunţat însă la cariera în Germania în favoarea uneia în România, iar în urmă cu cinci ani s-a întors acasă, la Timişoara, unde a iniţiat şi coordonat o serie de proiecte relevante în domeniul…

Citeşte articolul   

Lucian Vărşăndan: „Este necesar ca teatrul să fie nu doar un loc al divertismentului, ci și un martor al istoriei”

A venit în Teatrul German de Stat Timişoara, simţind o chemare a acestui loc. Se întâmpla în urmă cu 25 de ani. Între timp a devenit directorul teatrului, reuşind să atragă nu doar publicul de nişă, etnicii germani, ci un public general, şi nu doar din ţară, să aducă aici nume mari ale regiei şi coregrafiei naţionale şi internaţionale. Iar pentru asta a şi fost premiat ca fiind unul dintre oamenii de cultură care au schimbat lumea teatrală din România. L-am invitat pe Lucian Vărşăndan, directorul Teatrului German de Stat Timişoara, la un dialog despre cariera sa de manager cultural,…

Citeşte articolul   

Cristian Mungiu: „Nu ştii când te poţi elibera de o constrângere venită dintr-o nefericire istorică”

Regizorul și scenaristul Cristian Mungiu a publicat de curând biografia basarabeană a bunicii sale materne, Tania Ionașcu, o victimă, una dintre mult prea multele, ale marii istorii. Viața ei și familiei sale s-a schimbat definitiv, în mod dramatic, în 28 iunie 1940, atunci când Basarabia natală, alături de Bucovina de Nord și Ținutul Herței, intrau sub ocupație sovietică. E o carte răvășitoare despre război, refugiu, destine frânte sub greutatea marii istorii. L-am invitat pe Cristian Mungiu la un dialog despre lecțiile de viață și de mare istorie pe care le oferă povestea bunicii Tania Ionașcu, dar și a bunicului său,…

Citeşte articolul   

Cristian Rudic: „Unde este voinţă este şi un drum”

De la şapte ani, când a interpretat Messa Leopoldină, ca sopran, pentru Cristian Rudic importantă a devenit doar muzica. Totuşi, deşi învăţase notele înaintea literelor, deşi a crescut cu muzică şi a făcut muzică, fiind un copil al Filarmonicii din Arad, în adolescenţă nu a visat să se facă artist. A ajuns însă: solist liric de anvergură internaţională, iar de câţiva ani conduce Opera Naţională Română din Timişoara. L-am invitat pe baritonul Cristian Rudic la un dialog despre acest drum pe care l-a parcurs de la prima sa confruntare cu publicul şi cu emoţiile, până azi. Am vorbit despre lumea…

Citeşte articolul   

Ada Hausvater: „Încercăm zi de zi să dovedim că o societate poate să evolueze prin cultură, prin teatru”

„Dacă aș fi fost terapeut, aș fi inventat tratamentul prin râs, aș fi cultivat iubirea pentru viață cu toată bucuria”. Nu a ajuns terapeut pentru că a intrat la Regie de teatru. Câţiva ani mai târziu, când a preluat conducerea Teatrului Naţional din Timişoara, în 2005, Ada Hausvater a fost cel mai tânăr director al unei astfel de instituţii. În aceşti 18 ani în care, spune, s-a dedicat „construirii acestei montări specifice intitulate Teatrul Național din Timișoara”, a continuat însă să fie şi regizor. Am invitat-o pe Ada Hausvater la un dialog despre începutul directoratului său la Naţionalul timişorean, despre…

Citeşte articolul   

Ovidiu Şandor: „Este prima expoziţie din ultimii zeci de ani în care Brâncuşi este aşezat în contextul românesc”

Este pasionat de arta contemporană, pasiune din care s-a născut un proiect care a contribuit, în ultimii ani, la transformarea Timişoarei într-o capitală a artei vizuale: Bienala Art Encounters, pe care o organizează din 2015. Din aceeaşi pasiune a devenit el însuşi colecţionar de artă contemporană şi, totodată, consultant pentru Galeria de artă Tate Modern, din Londra. Are un rol major în aducerea la Timişoara, în Anul Capitalei Europene a Culturii, a două expoziţii: Victor Brauner şi Constantin Brâncuşi, fiind, de altfel, şi iniţiatorul acestor proiecte, încă din anul 2018. L-am invitat pe Ovidiu Şandor – care este şi comisarul…

Citeşte articolul   

Aura Twarowska: „Toate au venit de la sine, s-au aranjat atât de frumos”

12 ani a fost solistă a Operei de Stat din Viena – locul unde, spune, fiecare spectacol este memorabil –, evoluând doar în acea perioadă în peste 400 de spectacole, pe mari scene ale lumii, sub bagheta dirijorală a unor dirijori de anvergură mondială, printre aceştia numărându-se Zubin Mehta, Seiji Ozawa, Christian Thielemann sau Cristian Măcelaru, Cristian Mandeal și Horia Andreescu. Am invitat-o pe mezzosoprana Aura Twarowska la un dialog despre experienţa vieneză, despre spectacole, roluri, despre cum e să lucrezi alături de cele mai mari nume ale scenei mondiale de operă, despre munca din spatele acestor cariere, despre proiectele…

Citeşte articolul   

Balázs Attila: „Teatrul te şi vindecă într-un fel, dar te şi contaminează incurabil”

Nu s-a visat actor, dar a devenit actor, cu zeci de roluri jucate pe mari scene din ţară şi din Ungaria, multipremiat în ţară şi în străinătate, „contaminat incurabil” de teatru. Când, în urmă cu mai mult de 30 de ani, venise la Timişoara cu primul rol, şi-a spus că va fi un oraş de tranzit şi, totuşi, Timişoara i-a devenit acasă, fiind şi oraşul în care, de ani de zile, conduce una dintre instituţiile mari de cultură, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”. Poate şi pentru că, aşa cum spune, „minunile există, noi trebuie doar să fim deschişi spre…

Citeşte articolul   
Page 1 of 13
1 2 3 13