Peste 40 de organizații neguvernamentale și grupuri civice, printre care Freedome House şi Centrul Român de Politici Europene, adresează Președintelui României și clasei politice o scrisoare deschisă adresată, cerându-le să înțeleagă dorința extinsă a poporului, exprimată la vot în 26 mai, şi să pună această voință “în fapt de îndată și în totalitate prin măsuri clare și concrete”.

“Considerăm că pe 26 mai 2019  poporul a exprimat foarte clar ce dorește în privința justiției și a statului de drept. S-au exprimat în acest sens atât susținătorii partidelor de opoziție, cât și votanții partidelor care au dat majoritatea parlamentară actuală. În acest moment este rândul clasei politice să înțeleagă dorința extinsă a poporului, să înțeleagă că este solicitată să pună această voință în fapt de îndată și în totalitate prin măsuri clare și concrete”, transmit semnatarii scrisorii.

Aceştia subliniază că vor să evite ca acest referendum consultativ să aibă soarta unui alt referendum care nu a fost pus în aplicare, deși populația s-a exprimat covârșitor în favoarea lui: “Solicităm de îndată partidelor politice să ia măsuri concrete în sesiunea parlamentară actuală, pentru a respecta voința poporului. Parlamentul României, în calitate de organism legislativ, trebuie să pună în operă voința exprimată clar de cei peste 6.4 milioane de cetățeni cu drept de vot.”

Organizațiile neguvernamentale și grupurile civice semnatare solicită:

1. Punerea în practică a rezultatelor referendumului din 26 mai.
2. Măsuri de lărgire a accesului la vot pentru românii de pretutindeni și sancționarea responsabililor pentru blocarea accesului la vot a romanilor din diaspora.
3. Măsuri de protejare și întărire a libertăților de exprimare și de asociere și sancționarea responsabililor morali pentru îngrădirea acestor libertăți în ultimii doi ani și jumătate.

În privința punerii în practică a rezultatelor referendumului din 26 mai, aceştia solicită de urgență câteva lucruri:

a) Numirea unui Avocat al Poporului, în 6 mai expirând mandatul lui Victor Ciorbea. “Pentru numirea în funcția vacantă a unui nou Avocat al Poporului, este esențial să fie numită o persoană care oferă garanțiile morale și profesionale de a proteja statul de drept împotriva unor abuzuri ale guvernului prin emiterea unor ordonanțe de urgență pe tema justiției sau, cum s-a întâmplat recent, de îngrădire a dreptului constituțional la vot. Noi considerăm că în funcția de Avocat al Poporului e nevoie de un profesionist care să fi demonstrat atât experiență juridică solidă, cât și abilități și competențe de negociere necesare în relație cu instituțiile statului. Cel mai important este ca persoana care va fi numită în această funcție să fi dovedit integritate și verticalitate pentru a putea asigura o protecție reala a drepturilor omului, atât din perspectiva drepturilor civile și politice, cât și din perspectiva drepturilor minorităților de orice natură.”

b) Retragerea din funcții a tuturor celor care dețin poziții de demnitate publică, aleasă sau numită care s-au folosit de prerogativele atribuite pentru a conduce asaltul asupra Justiției. “Ne referim aici în special la revocarea din funcțiile de conducere a Comisiilor Juridice a parlamentarilor Eugen Nicolicea și Florin Iordache. Cerem ca aceștia să nu mai aibă responsabilitatea de a conduce procesul legislativ în domeniul juridic, dat fiind rolul lor în încercările de decapitare a justiției din ultimii doi ani. Avem în vedere și pe consilierul Darius Vâlcov, precum și pe toți cei care se află în situații de condamnare în prima instanță și dețin actualmente funcții publice sau de demnitate publică.”

c) Eliminarea de urgență, în cursul sesiunii parlamentare actuale, a tuturor prevederilor nocive din legile justiției așa cum au fost ele determinate de Comisia de la Veneția, și implementarea acelor recomandări de îmbunatățire a legislației în domeniu: “Aceasta trebuie făcută prin procedură parlamentară rapidă (nu prin OUG-uri) pentru a se păstra spiritul referendumului.”

d) Depunerea în interval de 30 de zile a unei inițiative de modificare a Constituției depusă de cel puțin o pătrime dintre parlamentari privind introducerea prevederilor legate de referendum. “Invocăm în acest sens Constituția Belgiei unde e prevăzut clar că amnistia/grațierea nu se poate face pentru infracțiuni de serviciu/corupție săvârșite de politicieni/demnitari. Aceeași inițiativă trebuie să prevadă exceptarea de la reglementarea prin OUG pe domeniul justiției (cu posibilitatea stipulării totuși a unor cazuri excepționale, precum în cazul declarării stării de urgență sau a celei de război) precum și posibilitatea de atacare a OUG-urilor de către Președinte, Înalta Curte de de Casație și Justiție și Parlament.”

e) Desființarea Secției Speciale de anchetare a magistraților printr-o lege specială promovată în regim de urgență, care să intre în vigoare de îndată.

f) Renunțarea la actualele modificări pe Codul Penal și pe cel de Procedură Penală printr-un act explicit al Parlamentului.

Ţinând cont de situația produsă la actualele alegeri europarlamentare în secțiile de vot din diaspora, unde sute de mii de persoane nu au putut vota, iar alte sute de mii de persoane au fost umilite, fiind nevoite să aștepte la cozi de ore şi ore în şir pentru a-și exercita un drept fundamental semnatarii scrisorii solicită:

a) Demiterea din funcție a ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, a președintelui Autorității Electorale Permanente, Florin Mituleţu-Buică, precum și a tuturor celor care se fac vinovați de această situație de o gravitate excepțională.

b) Inițierea unor proceduri de anchetă (judiciare și parlamentare) pentru a determina dacă s-au comis infracțiuni în legătură cu această situație.

c) Inițierea modificării legislației, astfel încât la alegerile prezidențiale de la finalul toamnei anului 2019 toţi cetățenii români cu drept de vot să aibă posibilitatea să își exercite în mod demn dreptul la vot, indiferent dacă se află în diaspora sau pe teritoriul României, atât prin suplimentarea numărului de secții cât și prin extinderea perioadei de votare pentru diaspora pe un termen rezonabil (de pilda o săptămână întreagă înainte de ziua votului în România) și prin vot prin corespondență.

d) “În subsidiar, cerem, în regim de urgență, introducerea în Parlament, dezbaterea și adoptarea modificărilor la legile electorale promovate prin inițiativa cetățenească Oameni noi în politică», modificări care lărgesc accesul la vot al romanilor din țară și din diaspora, deschid competiția electorală și asigură o mai bună reprezentare a românilor de pretutindeni.”

Semnatarii apelului mai transmit că, înțelegând că acestea excedează discuției despre operaționalizarea de îndată a rezultatelor referendumului, dar considerându-le ca reprezentând priorități de nivel zero pentru societate, cer de asemenea partidelor:

a) Urgentarea procedurii de dezbateri parlamentare pentru inițiativa de modificare a Constituției “Fără penali în funcții publice”.

b) Modificări legislative care să asigure un Consiliu Național al Audiovizualului eficient și neînregimentat politic.

c) Modificări legislative la Legea 550/2004 (Legea Jandarmeriei) și la Legea 60/1991,privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, care să permită o exercitare deplină și în siguranță a dreptului la întruniri și la libera expresie, precum și tragerea la răspundere a celor care caută să limiteze abuziv aceste drepturi.

d) Asigurarea suportului instituțional legal (declasificarea documentelor de la Ministerul Afacerilor Interne) și garantarea independenței anchetelor privind vinovații pentru abuzurile comise împotriva cetățenilor cu ocazia protestului din 10 august 2018, precum și a altor proteste civice din ultimii doi ani și jumătate.

“Vă reamintim că acum clasa politica are obligația morală de a întreprinde acțiuni concrete și de substanță, într-un orizont de timp măsurabil în săptămâni, pentru a transpune în lege voința poporului așa cum a fost exprimată în cadrul referendumului din 26 Mai. Subliniem faptul că vigilența cetățenilor nu va înceta nicio clipă până când voința lor nu va fi îndeplinită”, îşi încheie scrisoarea reprezentanţii ONG-urilor.

Asociațiile semnatare sunt, în ordine alfabetică, #activAG Pitești, Acțiunea Civică Galați, Alba Iulia Civică, Asociația Bihorul Civic, Asociația Platforma România 100, Asociația Make a Point, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție – VeDem Just, Asociația Aradul Civic, Braşovul Civic, Canada Save Roșia, Centrul Român de Politici Europene, Centrul pentru Inovare Publică, Corupția Ucide, Cuza Vrea Dreptate Iași, Diaspora Franța Solidară cu România, Diaspora Împreună suntem România, Diaspora Milano, Eu Ro Aleg 2.0, Freedom House, Romania, Geeks For Democracy, Grup Civic Cetăţean implicat, Inițiativa România, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Rădăuțiul Civic, Reactiv Brașov, Reset, Rezist Berlin, Rezist Bilbao, Rezist Budapesta, Rezist Dublin, Rezistenta din Diaspora, Rezist Galați, Rezist Iași, Rezist în Bacău, Rezist Ingolstadt. Și eu sunt din România, Rezist Lyon, Rezist Marseille, #Rezist Milano, Rezist WMW, #Rezistenţa, Ștafeta Steagului U.E, Umbrela Anticorupție Cluj, Vă Vedem din Iași.

Pe parcursul anilor 2017 și 2018, semnatarii acestei scrisori au adresat Președintelui României și partidelor politice mai multe apeluri pentru inițierea unui Referendum pe tema justiției.

“Referendumul a avut loc pe data de 26 mai 2019, iar rezultatul a arătat că populația este covârșitor favorabilă independenței Justiției. Votanții sunt de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; ei sunt de acord să fie interzisă Guvernului adoptarea de ordonanțe de urgență în ceea ce privește infracțiunile, pedepsele și organizarea judiciară. Implicit românii au fost de acord și cu extinderea posibilității atacării acestor ordonanțe direct la Curtea Constituțională. Cei peste 80% dintre votanți care au spus «DA» la referendum au introdus în urne mai mult de 6.4 milioane voturi, cu peste 50% mai mult decât voturile date în 2016, la alegerile parlamentare, pentru formarea majorității politice PSD-ALDE-UDMR. Coaliția politică PSD-ALDE, susținută de UDMR, a fost votată atunci de mai puțin de 4.1 milioane cetățeni. În ultimii doi ani, partidele care domină Parlamentul au folosit teza «votul a 4.1 milioane de persoane» ca argument de legitimare a acțiunilor de distrugere a justiției și a statului de drept”, se mai arată în scrisoarea deschisă.