Referendumul, premieră de retrogradare a unui oraş, eşuat în Timiş

ALEGERI PARLAMENTARE - HUNEDOARA - 2012Scrutinul organizat în Timiş, în premieră, pentru revenirea oraşului Ciacova la statutul de comună, s-a soldat cu un eşec. Conform unor funcţionari publici, demersul nu a avut ca rezultat decât cheltuirea inutilă a unor bani publici, dintr-un buget şi aşa insuficient.

 

Alegeri în premieră judeţeană, prezenţă ruşinoasă

Deşi mai multe oraşe mici din Timiş şi-au exprimat dorinţa de a redeveni comune, din cauza fiscalităţii excesive create de noul statut al localităţii, Ciacova a fost primul oraş unde s-a experimentat un referendum pe această temă.

Rezultatul a fost mai de natură să descurajeze astfel de demersuri viitoare, întrucât referendumul prin care autorităţile voiau ca localitatea să redevină comună nu a fost validat; doar puţin peste 14% dintre alegători au mers la urne.

„Din totalul de 4.305 persoane înscrise pe lista de voturi, s-au prezentat la vot 644 de persoane, reprezentând un procent de 14,96%, ceea ce înseamnă că referendumul nu este valabil”, declară Cătălin Trăistaru, preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie nr.1 Ciacova. Pentru ca referendumul să fie validat, ar fi fost nevoie să vină la urne minimum 30% din locuitori.

 Autorităţile locale din Ciacova par surprinse de rezultat, precizând că mulţi dintre locuitori şi-au dorit ca oraşul să redevină comună. „Eu cred că este oricum un fenomen marginal, care nu va recidiva. Ideea din spatele referendumului avea raţiunea ei, pentru că în cazul multor oraşe promovate recent la acest statut socotelile de acasă nu s-au potrivit cu cele din târg. Experienţa referendumului de la Ciacova va fi însă o lecţie pentru alte localităţi care vor să iniţieze astfel de demersuri. Mai mult decât banii publici cheltuiţi aiurea, acţiunea nu a avut niciun rezultat”, spune Zoltan Marozsy, fost subprefect de Timiş.

 

Recaşul, următorul pe listă?

După Ciacova, o altă localitate se pregăteşte însă pentru un demers electoral similar, autorităţile locale anunţând că un referendum pe tema transformării oraşului Recaş în comună ar putea fi organizat în perioada următoare.

„Am mai discutat şi cu primarii din Ciacova şi Gătaia, şi ei au spus că au primit semnale de la locuitorii lor că ar dori revenirea la vechiul statut de comună. Sigur că localnicii se gândesc automat şi la nivelul mai mic al taxelor şi impozitelor. Mai sunt însă solicitări şi din partea unor investitori, care de asemenea ar vrea revenirea la statutul de comună, pentru că studiind variantele de acordare a fondurilor europene, le-ar fi mai uşor dacă Recaşul ar fi comună, nu oraş”, preciza primarul Pavel Teodor, care a şi pregătit un proiect de analiză a avantajelor şi dezavantajelor privind eventuala transformare.

Noile prevederi privind impozitul local din Codul Fiscal au readus în discuţie în Timiş controversele mai vechi legate de statutul unor sate aparţinătoare devenite comune, şi cel al unor comune devenite oraşe.

Nemulţumiţi de noile cuantumuri ale impozitelor locale, un număr tot mai mare de localnici din oraşe noi din Timiş, de care probabil că în curând administraţiile locale vor trebui să ţină cont, spun că îşi doresc redobândirea vechiului statut de comună. Ciacova şi Gătaia sunt doar două exemple de localităţi unde noile  valori ale impozitelor locale au generat nemulţumiri masive.

Conducerea Primăriei Gătaia spune că, în condiţiile în care impozitul pe terenul intravilan, de pildă, a crescut de trei ori, oamenii ajung să-şi dorească revenirea la plata unor impozite locale mai mici, aferente unei comune. Şi aici autorităţile vor să facă un referendum pentru ca oraşul să devină din nou comună.

În anul 2004 în urma unui referendum organizat în timpul guvernării Năstase, comuna Gătaia a devenit oraş. Lucrurile nu stau bine nici în privinţa unei alte localităţi devenite oraş din comună, în urma aceleiaşi „promoţii” din 2004.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro