Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut accelerat în iulie, ajungând la 17% din totalul pieţei, faţă de 16,1%, în mai, şi circa 14%, la finele anului trecut. Pragul atins acum este cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, conform datelor companiei de cercetare Novel Research.

Director JTI România: “Indexarea arbitrară a cursului de schimb la care se plăteşte acciza a adus pierderi la bugetul de stat”

„Este vorba despre o creştere (…) de aproape un punct procentual, comparativ cu luna mai, cea mai importantă înregistrată în perioada ianuarie – iulie 2014. Datele companiei de cercetare Novel arată de altfel şi alte recorduri în ce priveşte piaţa neagră: cel mai ridicat nivel din martie 2011 şi o creştere continuă timp de mai mult de o jumătate de an. Toate acestea în condiţiile în care autorităţile competente au depus eforturi susţinute pentru combaterea comerţului ilegal cu ţigarete. Este evident, aşadar, că pentru reducerea pieţei negre instituţiile statului trebuie să acţioneze concertat şi coerent, iar factorii de decizie să ia în calcul consecinţele pe termen mediu şi lung ale unor politici fiscale gândite pe termen scurt”, a declarat, citat de Mediafax, Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs al producătorului BAT România.

El arată că indexarea artificială a cursului de schimb stabilit pentru plata accizei şi majorarea anuală, din aprilie, au determinat creşterea diferenţei de preţ dintre produsele legale şi cele de pe piaţa neagră. Totodată, această majorare de aproape un punct procentual înseamnă circa 30 de milioane de euro pierderi anualizate la bugetul de stat, sumă la care se adaugă resursele suplimentare pe care autorităţile trebuie să le aloce pentru combaterea contrabandei.

„Piaţa neagră se amplifică într-un ritm nemaîntâlnit în ultimii ani. Impactul ni se pare cu atât mai semnificativ cu cât de la începutul anului şi până acum veniturile la bugetul de stat provenite din acciza la produsele din tutun s-au erodat constant. Accizele plătite de industria tutunului reprezentau peste 40% din totalul veniturilor din acccize la buget în 2013. Considerăm că este momentul ca eforturile autorităţilor de până acum să fie încadrate într-o strategie pe termen mediu armonizată cu prevederi fiscale corespunzatoare, precum şi cu obiective clare pentru reducerea comerţului ilicit cu ţigarete”, spune şi Sorana Mantho, director corporate affairs al Philip Morris România şi Bulgaria.

La rândul său Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications al JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, afirmă că rezultatele studiului Novel confirmă avertismentele lansate de producători încă de la finele anului trecut: „Ignorarea prevederilor directivei privind taxarea la tutun, prin indexarea arbitrară a cursului de schimb la care se plăteşte acciza, nu a adus bani mai mulţi, ci pierderi la bugetul de stat. Şi aceasta, într-un an electoral. Dat fiind ritmul accelerat de creştere a pieţei negre, autorităţile competente în combaterea contrabandei sunt nevoite să depuna eforturi suplimentare, pentru reducerea comerţului ilegal cu ţigarete, eforturi sprijinite şi de companiile de tutun”.

Nord-estul ţării, zona cea mai afectată de contrabanda cu ţigări

Gilda Lazăr a arătat că, în perioada mai – iulie, în urma unei campanii de conştientizare desfăşurată de autorităţi şi companie în şase judeţe din nord-estul ţării, în această regiune, de altfel cea mai afectată de piaţa neagră, s-a înregistrat o scădere importantă a pieţei negre comparativ cu restul zonelor ţării, unde au fost notate creşteri.

Potrivit Novel, regiunea Nord-Est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, deşi a scăzut, în iulie, cu 7,8 puncte procentuale, până la 34%. Creşteri semnificative s-au înregistrat în Bucureşti (plus 3,1 puncte procentuale, până la 15,8%) şi în Vest (plus 3 puncte procentuale până la 26,1%).

„Din punct de vedere al provenienţei, conform timbrului aplicat pe pachet, produsele «Cheap Whites» continuă să deţină cea mai mare pondere din piaţa neagră, aflându-se în creştere faţă de luna mai (plus 11,2 puncte procentuale până la 50,6%.). Produsele cu timbru de Ucraina şi Moldova continuă să deţină ponderi importante (16,4%, respectiv 20,8%), deşi se află în scădere faţă de luna mai”, a precizat Marian Marcu, directorul Novel Research.

Producătorii de tutun cer legi mai clare

În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru Poliţia Locală şi Jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora, în pieţe, oboare, staţii de metrou.

Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

Ţigările Jin Ling, în topul produselor de contrabandă şi contrafăcute intrate anul trecut în România

Potrivit unui studiu recent al firmei de consultanţă KPMG, intrările de ţigarete pe piaţa românească au crescut cu 13% anul trecut, la 3,27 miliarde de ţigarete. Avansul a fost alimentat în principal de ţigaretele ieftine fabricate cu singurul scop de a fi traficate cu etichetare de duty-free, care au înregistrat o creştere de circa 2,5 ori, la 1,12 miliarde ţigarete. Diferenţele de preţuri dintre România şi ţările vecine care nu sunt membre UE sunt ridicate, pieţele mai ieftine precum Republica Moldova, Ucraina şi Serbia reprezentând principala sursă de importuri.

Cea mai importantă sursă externă este Republica Moldova, în scădere însă cu 20% faţă de 2012, la 760 de milioane de ţigarete. Şi intrările legale de ţigarete din Ucraina au consemnat un declin considerabil, de 88%, la 70 de milioane de ţigarete.

Ţigaretele de contrabandă şi contrafăcute din Republica Moldova şi Serbia sunt şi ele în declin în România, fiind înlocuite de ţigaretele ieftine fabricate pentru a fi traficate cu însemne de duty-free sau altele. Mai puţin de 1% din ţigaretele intrate în România din Republica Moldova şi Serbia sunt legale, restul fiind produse de contrabandă.

Ucraina este, însă, sursa pentru cea mai mare parte a ţigaretelor contrafăcute intrate anul trecut în România, circa 90% din totalul de 470 de milioane de ţigarete pe acest segment. Ţigaretele contrafăcute reprezintă 16% din totalul consumului ilegal din România (de ţigarete contrafăcute şi de contrabandă).

Potrivit aceluiaşi studiu, ţigaretele Jin Ling au cea mai mare pondere în volumul de produse de contrabandă şi contrafăcute intrate anul trecut în România, cu 630 de milioane de ţigarete, urmate de Winston – 460 de milioane, Marble – 230 de milioane, Pall Mall şi Ashima – ambele cu câte 200 de milioane de ţigarete.