Când auzi numele Constantin Flondor, ceea ce îţi vine instantaneu în minte este statutul său de pictor consacrat şi apreciat, de co-fondator şi membru al legendarelor grupări artistice 1+1+1, Sigma și Prolog. Mai puţină lume, cred, ştie că este descendent al vechii şi ilustrei familii de boieri bucovineni Flondor. L-am invitat pe Constantin Flondor la un dialog, dar nu despre pictură, de data aceasta. Am vorbit despre familia sa, despre drama de a-şi părăsi pentru totdeauna casa, nevoiţi să se refugieze din faţa urgiei ruse, despre teama de propria ascendenţă cu care au trăit zeci de ani, în timpul regimului…

Ruxandra Hurezean se numără printre extrem de puţinii jurnalişti din România care mai scriu reportaje. Ştie – şi îi şi place – să asculte omul cu care vorbeşte, ştie să-l determine să-i aşeze sufletul în palmă şi, astfel, aceşti oameni devin eroii unor extraordinare reportaje jurnalistice. O parte din ele, pe care le-a scris de-a lungul a zece ani, din 2013 în 2023, le-a adunat într-un nou volum: Călătorie în miezul vieţii. Portrete, comunităţi, istorii, poveşti dintr-o lume în mişcare (Humanitas, 2024). „Sunt un jurnalist bogat  în amintiri, în lecțiile de viață pe care le-am primit, în cunoașterea care mi…

Este autorul unui volum în care, într-o lume ghidată după un cult al succesului, face un elogiu eșecului, oferind, totodată, pilde de umilitate. L-a scris motivând că eșecul, fie el fizic, politic, social sau biologic, „ar putea fi cel mai bun lucru care ni se întâmplă: această trezire existenţială este exact lucrul de care avem nevoie dacă vrem să înţelegem cine suntem. Nicio vindecare nu e posibilă dacă nu e precedată de această înţelegere”. L-am invitat pe Costică Brădățan, profesor de studii umaniste în SUA, la Texas Tech University, la un dialog despre valoarea terapeutică pe care o poate avea…

Zavaidoc în anul iubirii este titlul celui mai recent roman al Doinei Ruşti. Nu este pură ficţiune, ci o reconstituire a unui fragment din interbelicul bucureştean, a unui singur an: 1923, avându-l, desigur, în prim-plan pe Zavaidoc, cel mai celebru lăutar al acelor timpuri. Pentru a scrie această carte, Doina Ruşti şi-a asumat un rol de detectiv interbelic şi, spune, fără să-şi dea seama, s-a trezit „urmărindu-l prin biblioteci și prin poduri prăfuite, scormonind prin arhive vechi, prin colecții particulare ori prin lăzi uitate demult”. Ceea ce a ieşit este o carte despre „pasiune, muzică și crimă în anul Constituției…

„Încerc să-mi imaginez, fără să reușesc, cum s-ar fi raportat astăzi europenii la comunism dacă n-ar fi existat Cartea neagră a comunismului, nu doar cu marile ei dezvăluiri și concluzii, ci și cu marile dezbateri pe care le-a declanșat pe întreg continentul. Gânditor de o neobișnuită rigoare și claritate a ideilor, istoric al comunismului de o profunzime mergând până la rădăcinile răului, Stéphane Courtois a fost inițiatorul, coordonatorul și editorul unei excepționale opere de sinteză, care a reușit să iasă dintre granițele științei și să pătrundă în conștiința epocii”, spunea, în urmă cu câţiva ani, Ana Blandiana despre acest monumental…