Artizan al unui sistem sanitar de tip “mafiot şi feudal”, pe care încearcă să îl impună prin intermediul actualului Guvern, beneficiar al unei majorităţi parlamentare de 70%, astfel îl percepe senatorul P.N.R. Valeriu Todiraşcu pe ministrul liberal al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. În plus, îl acuză că ar fi captiv sau complice al mafiei universitarilor din Sănătate, care ar reprezenta conducerea reală a Sănătăţii, “la vârful pixului căreia se află amânarea aprobării ghidurilor şi protocoalelor clinice, definirea pachetului de servicii de bază, introducerea cardului de sănătate, suprafinanţarea programelor naţionale sau externalizarea antieconomică a laboratoarelor din spitale”. El acuză Guvernul că, anual, deturnează spre “mafia universitarilor din Sănătate” un miliard de lei.
“Nu există o analiză a eficienţei costurilor”
Senatorul P.N.R. Valeriu Todiraşcu, membru în Comisia de Sănătate Publică a Senatului, socoteşte responsabile de degringolada din sistemul sanitar românesc toate Guvernele care s-au succedat în ultimii 23 de ani şi care au mizat pe implicarea în elaborarea programelor propuse şi implementate a celor pe care îi numeşte “baroni universitari ai Sănătăţii”, care “îşi construiesc feude, pe viaţa şi pe moartea pacienţilor” şi se fac responsabili pentru sugestiile de suprafinanţare, care s-au materializat în alocarea de sume uriaşe şi de direcţionări nejustificate de fonduri şi de bunuri ale Sănătăţii.
Potrivit lui Valeriu Todiraşcu, risipa din sistemul public de Sănătate a atins cote uriaşe, concretizate în deturnarea de către Guvern a unui miliard de lei anual către mafia universitarilor din sănătate. Senatorul Noii Republici declară că îşi bazează aceste afirmaţii pe concluziile unui studiu asupra soluţiilor de eficientizare a domeniului sanitar din România, emis în ianuarie 2012 de către National Institute for Health and Care Excellence, Marea Britanie. Acest studiu, care a costat un milion de euro, a fost întocmit la solicitarea Guvernului. Paradoxal este însă că, în loc să se prevaleze de rezultatele acestui studiu, Executivul pare să ignore complet concluziile experţilor britanici.
De exemplu, studiul NICE International prevedea necesitatea înfiinţării Autorităţii Naţionale de Management în Sănătate, organism independent faţă de Parlament şi Guvern, care ar fi urmat să stabilească priorităţile de acţiune şi mecanismele de monitorizare a adoptării măsurilor şi a impactului acestora. Asta, în condiţiile în care “nu există nicio analiză a preţului, a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sănătate de care să se ţină seama sau care să influenţeze utilizarea oricăror resurse financiare, care să determine eficienţă şi asistenţă de înaltă calitate”, relevă concluziile raportului NICE.
Auditul extern internaţional, văzut ca unică modalitate eficientă de control
Referitor la eficienţa gestionării banilor alocaţi Sănătăţii – fie de la buget, fie din fonduri europene –, dar şi referitor la implementarea şi respectarea procedurilor de lucru în sistem, singura modalitate eficientă de control pentru activitatea autorităţilor de management din sănătate s-a dovedit a fi auditul extern internaţional, precizează senatorul Valeriu Todiraşcu.
Într-o estimare a costurilor pe care le-ar genera funcţionarea eficientă a Autorităţii Naţionale de Management în Sănătate, aceasta nu ar costa mai mult de zece milioane de euro anual. Potrivit aprecierilor lui Valeriu Todiraşcu, economia realizată prin stoparea risipei, furtului şi eliminarea incompetenţei din sistem ar depăşi însă valoarea anuală de un miliard de euro, sumă pentru care senatorul Noii Republici învinuieşte Guvernul şi pe ministrul Sănătăţii de complicitate la deturnarea de fonduri către zona gri a mafiei universitare din domeniul medical, care ar fi încurajată astfel să îşi exerseze perpetuarea pseudo-competenţelor manageriale, cu rezultate dramatice asupra asiguraţilor din sistem, afectaţi de subfinanţare, de absenţa medicamentelor şi a consumabilelor şi de calitatea precară a serviciilor medicale acordate.
Pentru toate aceste neajunsuri, mai spune Valeriu Todiraşcu, responsabilitatea aparţine managementului defectuos din sistemul de sănătate, care a îngăduit gestionarea unor bugete de până la cinci miliarde euro anual fără a impune necesitatea unor justificări şi analize riguroase de tip cost-eficienţă.
Propuneri oficiale care se bat cap în cap
Referindu-se la pachetul de reforme propus de ministrul Eugen Nicolăescu, senatorul Valeriu Todiraşcu incriminează incoerenţa măsurilor propuse şi practicarea unei retorici menite să distragă atenţia de la imposibilitatea majorării salariilor din Sănătate prin alocarea suplimentară de fonduri. Motivul ar fi acela că Guvernul U.S.L. a decis o rectificare bugetară negativă a bugetului destinat Sănătăţii, lucru care înseamnă bani mai puţini.
Pe aceeaşi linie a propunerilor care se bat cap în cap cu realităţile din sistem s-ar încadra, potrivit opiniei lui Valeriu Todiraşcu, şi măsura corelării salariului medicilor cu performanţa fiecăruia. Astfel, medicii performanţi ar putea, teoretic, câştiga chiar dublu, în vreme ce medicii mai puţin performanţi ar putea primi un salariu mai redus. Suplimentar, însă, Guvernul face promisiuni de majorare a veniturilor rezidenţilor care, prin materializarea lor, ar putea debalansa echilibrul şi aşa fragil obţinut prin creşterea veniturilor unora dintre angajaţi pe seama incompetenţei celorlalţi. Cum procentul alocat creşterii fondului de salarii la bugetari a fost estimat la numai 4%, ar rezulta că eventuala mărire a veniturilor rezidenţilor s-ar putea realiza doar prin îngheţarea veniturilor celorlalte categorii de salariaţi din Sănătate, situaţie care aduce lucrurile într-un punct mort şi evidenţiază o dată în plus incoerenţa şi fragilitatea măsurilor propuse de inconsecventul ministru Nicolăescu în pachetul de reformă a Sănătăţii.
Tot pe lista propunerilor generatoare de controverse şi sugerând o abordare defectuoasă a problemelor de management a sistemului sanitar este inclusă şi propunerea de creare a unei reţele sanitare proprii în subordinea Universităţilor de Medicină şi Farmacie, pe care ministrul Nicolăescu o argumentează prin iminentul proces de descentralizare a organizării sanitare. Aceasta însă va presupune trecerea unei părţi a spitalelor în subordinea autorităţilor publice locale şi nu în subordinea unor instituţii de învăţământ superior aflate, la rândul lor, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, fapt care aduce lucrurile în chiar punctul iniţial al aplicării reformelor.
În acest context, Valeriu Todiraşcu opinează că “interesul ilegitim al funcţionarilor şi politrucilor de la Ministerul Sănătăţii şi C.N.A.S. se leagă de centralizarea fondurilor, a achiziţiilor, de eliminarea competiţiei şi a auditării neutre şi obiective a calităţii, de diminuarea la minimum a sectorului privat şi naţionalizarea banilor asiguraţilor, oferind, la schimb, întărirea puterii feudalilor din Sănătăte prin acapararea tuturor pârghiilor administrative locale şi preluarea conducerii spitalelor clinice”.
Propuneri de soluţii care ar salva milioane de euro
Printre soluţiile propuse de senatorul P.N.R. pentru diminuarea risipei, a furtului şi a incompetenţei, adresate în scris ministrului Nicolăescu – măsuri care, opinează Valeriu Todiraşcu, ar salva multe sute de milioane de euro anual – se numără eliminarea influenţei mafiei universitarilor şi a feudalizării Sănătăţii, introducerea ghidurilor şi protocoalelor clinice şi terapeutice şi definirea corectă a pachetului de bază al serviciilor medicale.
De asemenea, sunt văzute ca soluţii eficiente eliminarea tratamentului discriminatoriu al finanţării medicinii private, introducerea cardurilor de sănătate şi controlul adecvat al efectuării serviciilor medicale, aplicarea cotei reduse de TVA la produsele destinate prevenţiei şi diagnosticului, stoparea risipei de fonduri alocate programelor de sănătăte şi de fonduri din laboratoarele publice din spitale, Direcţii de Sănătate Publică şi Institutul de Sănătate Publică.
Proiectul de buget pe 2014 nu prevede resurse care să susţină reducerea C.A.S.
Deputatul P.D.L. Cornel Sămărtinean susţine că măsura de reducere a contribuţiei la sănătate nu e cuprinsă în proiectul de buget pe 2014 ce va fi prezentat în Parlament şi a opinat că, dată fiind seria de patru rectificări bugetare negative la care a recurs Guvernul în perioada august 2012 – octombrie 2013, care însumează un deficit de 8,6 miliarde lei, este puţin probabil ca în trimestrul al II-lea al anului 2014 să poată fi operată o rectificare bugetară pozitivă care să poată îngădui reducerea C.A.S. propusă.
Ultimele comentarii