Un senator al Noii Republici acuză

“Anual, spre mafia universitarilor din Sănătate sunt deturnaţi un miliard de lei”

Artizan al unui sistem sanitar de tip “mafiot şi feudal”, pe care încearcă să îl impună prin intermediul actualului Guvern, beneficiar al unei majorităţi parlamentare de 70%, astfel îl percepe senatorul P.N.R. Valeriu Todiraşcu pe ministrul liberal al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. În plus, îl acuză că ar fi captiv sau complice al mafiei universitarilor din Sănătate, care ar reprezenta conducerea reală a Sănătăţii, “la vârful pixului căreia se află amânarea aprobării ghidurilor şi protocoalelor clinice, definirea pachetului de servicii de bază, introducerea cardului de sănătate, suprafinanţarea programelor naţionale sau externalizarea antieconomică a laboratoarelor din spitale”. El acuză Guvernul că, anual, deturnează spre “mafia universitarilor din Sănătate” un miliard de lei.

“Nu există o analiză a eficienţei costurilor”

Valeriu TodirascuSenatorul  P.N.R. Valeriu Todi­raşcu, membru în Comisia de Sănăta­te Publică a Senatului, socoteşte res­ponsabile de degringolada din siste­mul sanitar românesc toate Guverne­le care s-au succedat în ultimii 23 de ani şi care au mizat pe implicarea în elaborarea programelor propuse şi im­plementate a celor pe care îi numeş­te “baroni universitari ai Sănătăţii”, ca­re “îşi construiesc feude, pe viaţa şi pe moartea pacienţilor” şi se fac respon­sa­bili pentru sugestiile de suprafinan­ţare, care s-au materializat în alocarea de sume uriaşe şi de direcţionări nejustificate de fonduri şi de bunuri ale Sănătăţii.

Potrivit lui Valeriu Todiraşcu, risi­pa din sistemul public de Sănătate a atins cote uriaşe, concretizate în detur­narea de către Guvern a unui miliard de lei anual către mafia universitarilor din sănătate. Senatorul Noii Republici declară că îşi bazează aceste afirmaţii pe concluziile unui studiu asupra solu­ţiilor de eficientizare a domeniului sa­nitar din România, emis în ianuarie 2012 de către National Institute for Health and Care Excellence, Marea Britanie. Acest studiu, care a costat un milion de euro, a fost întocmit la solicitarea Guvernului. Paradoxal este însă că, în loc să se prevaleze de re­zultatele acestui studiu, Executivul pare să ignore complet concluziile experţilor britanici.

De exemplu, studiul NICE Inter­national prevedea necesitatea înfiin­ţării Autorităţii Naţionale de Manage­ment în Sănătate, organism indepen­dent faţă de Parlament şi Guvern, ca­re ar fi urmat să stabilească priori­tăţile de acţiune şi mecanismele de mo­nitorizare a adoptării măsurilor şi a impactului acestora. Asta, în condiţiile în care “nu există nicio analiză a pre­ţu­lui, a eficienţei costurilor, a impac­tului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sănă­tate de care să se ţină seama sau care să influenţeze utilizarea oricăror resur­se financiare, care să determine efi­cienţă şi asistenţă de înaltă calitate”, relevă concluziile raportului NICE.

Auditul extern internaţional, văzut ca unică modalitate eficientă de control

Referitor la eficienţa gestionării banilor alocaţi Sănătăţii – fie de la bu­get, fie din fonduri europene –, dar şi referitor la implementarea şi respec­tarea procedurilor de lucru în sistem, singura modalitate eficientă de con­trol pentru activitatea autorităţilor de management din sănătate s-a dovedit a fi auditul extern internaţional, pre­cizează senatorul Valeriu Todiraşcu.

Într-o estimare a costurilor pe ca­re le-ar genera funcţionarea eficientă a Autorităţii Naţionale de Manage­ment în Sănătate, aceasta nu ar costa mai mult de zece milioane de euro anual. Potrivit aprecierilor lui Valeriu Todiraşcu, economia realizată prin stoparea risipei, furtului şi eliminarea incompetenţei din sistem ar depăşi însă valoarea anuală de un miliard de euro, sumă pentru care senatorul Noii Republici învinuieşte Guvernul şi pe ministrul Sănătăţii de complicitate la deturnarea de fonduri către zona gri a mafiei universitare din domeniul me­dical, care ar fi încurajată astfel să îşi exerseze perpetuarea pseudo-compe­tenţelor manageriale, cu rezultate dra­matice asupra asiguraţilor din sistem, afectaţi de subfinanţare, de absenţa medicamentelor şi a consumabilelor şi de calitatea precară a serviciilor me­dicale acordate.

Pentru toate aceste neajunsuri, mai spune Valeriu Todiraşcu, respon­sa­bilitatea aparţine managementului defectuos din sistemul de sănătate, care a îngăduit gestionarea unor bu­gete de până la cinci miliarde euro anual fără a impune necesitatea unor  justificări şi analize riguroase  de tip cost-eficienţă.

Propuneri oficiale care se bat cap în cap

Referindu-se la pachetul de refor­me propus de ministrul Eugen Nico­lăescu, senatorul Valeriu Todiraşcu incriminează incoerenţa măsurilor pro­puse şi practicarea unei retorici menite să distragă atenţia de la impo­si­bilitatea majorării salariilor din Sănă­tate prin alocarea suplimentară de fon­duri. Motivul ar fi acela că Guvernul U.S.L. a decis o rectificare bugetară ne­gativă a bugetului destinat Sănătăţii, lucru care înseamnă bani mai puţini.

Pe aceeaşi linie a propunerilor care se bat cap în cap cu realităţile din sistem s-ar încadra, potrivit opiniei lui Valeriu Todiraşcu, şi măsura corelării salariului medicilor cu performanţa fiecăruia. Astfel, medicii performanţi ar putea, teoretic, câştiga chiar dublu, în vreme ce medicii mai puţin perfor­manţi ar putea primi un salariu mai redus. Suplimentar, însă, Guvernul fa­ce promisiuni de majorare a venitu­ri­lor rezidenţilor care, prin materia­li­zarea lor, ar putea debalansa echilibrul şi aşa fragil obţinut prin creşterea ve­niturilor unora dintre angajaţi pe sea­ma incompetenţei celorlalţi. Cum pro­centul alocat creşterii fondului de sa­la­rii la bugetari a fost estimat la numai 4%, ar rezulta că eventuala mărire a veniturilor rezidenţilor s-ar putea rea­liza doar prin îngheţarea veniturilor celorlalte categorii de salariaţi din Sănătate, situaţie care aduce lucrurile într-un punct mort şi evidenţiază o dată în plus incoerenţa şi fragilitatea măsurilor propuse de inconsecventul ministru Nicolăescu în pachetul de reformă a Sănătăţii.

Tot pe lista propunerilor genera­toare de controverse şi sugerând o abordare defectuoasă a problemelor de management a sistemului sanitar este inclusă şi propunerea de creare a unei reţele sanitare proprii în subor­dinea Universităţilor de Medicină şi Farmacie, pe care ministrul Nicolăes­cu o argumentează prin iminentul pro­ces de descentralizare a organizării sanitare. Aceasta însă va presupune trecerea unei părţi a spitalelor în sub­ordinea autorităţilor publice locale şi nu în subordinea unor instituţii de în­văţământ superior aflate, la rândul lor, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, fapt care aduce lucrurile în chiar punctul iniţial al aplicării refor­melor.

În acest context, Valeriu Todi­raşcu opinează că “interesul ilegitim al funcţionarilor şi politrucilor de la Mi­nisterul Sănătăţii şi C.N.A.S. se leagă de centralizarea fondurilor, a achizi­ţiilor, de eliminarea competiţiei şi a auditării neutre şi obiective a calităţii, de diminuarea la minimum a secto­rului privat şi naţionalizarea banilor asiguraţilor, oferind, la schimb, întă­rirea puterii feudalilor din Sănătăte prin acapararea tuturor pârghiilor administrative locale şi preluarea conducerii spitalelor clinice”.

Propuneri de soluţii care ar salva milioane de euro

Printre soluţiile propuse de sena­torul P.N.R. pentru diminuarea risipei, a furtului şi a incompetenţei, adresate în scris ministrului Nicolăescu – mă­suri care, opinează Valeriu Todiraşcu, ar salva multe sute de milioane de euro anual – se numără eliminarea influen­ţei mafiei universitarilor şi a feudali­zării Sănătăţii, introducerea ghidurilor şi protocoalelor clinice şi terapeutice şi definirea corectă a pachetului de bază al serviciilor medicale.

Cornel SamartineanDe asemenea, sunt văzute ca soluţii eficiente elimi­narea tratamentului discriminatoriu al finanţării medicinii private, introduce­rea cardurilor de sănătate şi controlul adecvat al efectuării serviciilor medi­cale, aplicarea cotei reduse de TVA la produsele destinate prevenţiei şi diag­nosticului, stoparea risipei de fonduri alocate programelor de sănătăte şi de fonduri din laboratoarele publice din spitale, Direcţii de Sănătate Publică şi Institutul de Sănătate Publică.

Proiectul de buget pe 2014 nu prevede resurse care să susţină reducerea C.A.S.

Deputatul P.D.L. Cornel Sămăr­ti­nean susţine că măsura de reducere a contribuţiei la sănătate nu e cuprinsă în proiectul de buget pe 2014 ce va fi prezentat în Parlament şi a opinat că, dată fiind seria de patru rectificări bu­getare negative la care a recurs Guver­nul în perioada august 2012 – octom­brie 2013, care însumează un deficit de 8,6 miliarde lei, este puţin probabil ca în trimestrul al II-lea al anului 2014 să poată fi operată o rectificare bugetară pozitivă care să poată îngădui redu­cerea C.A.S. propusă.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis