Zeci de mii de carduri de sănătate emise anual – cheltuială inutilă în Timiş

Deşi cu foarte multe greutăţi s-a reuşit implementarea noului sistem de carduri de sănătate în Timiş, banii şi timpul investit, aferent punerii în mişcare a unui sistem care a presupus emiterea şi validarea a peste 15.000 de carduri pe an, s-ar putea dovedi eforturi inutile. Şi aceasta pentru că autorităţile nu par dispuse să renunţe la trecerea la noul sistem, de card de sănătate înglobat în cardul de identitate.

 

Reforma reformei

Sunt mulţi medici de familie din Timiş care au fost nevoiţi să facă ore suplimentare numeroase, şi să pună la încercare răbdarea pacienţilor, pentru a face funcţional la nivel local noul sistem de evidenţă aferent cardului de sănătate.

După ce de abia anul acesta s-a reuşit, în Timiş, să se înregistreze o perioadă fără deficienţe majore în sistem, lucrurile ar putea fi date peste cap în curând, în urma deciziilor autorităţilor de resort de a renunţa la carduri de sănătate, prin înglobarea lor în viitoarele cărţi de identitate.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că rămâne fidel planului de înglobare a  cardului de sănătate în cel de identitate, deşi recunoaşte că proiectul sistemului cardului naţional de sănătate a costat 89,97 milioane de lei, fără TVA, din care 75%, adică 67,40 milioane de lei au fost rambursate din Fondul European de Dezvoltare Rurală.

Raportat la Timiş, doar costurile de emitere ar însemna peste două milioane de lei, plus TVA, sumă cu care se puteau face foarte multe în sistemul de sănătate local.

Acest cost, transmit ofiocialii din Sănătate, a inclus componentele software şi hardware necesare pentru realizarea sistemului, precum şi mentenanţa sistemului pe trei ani. După expirarea contractului de mentenanţă s-a încheiat un nou acord-cadru pe o perioadă de trei ani, pentru mentenanţă, în valoare de 14,8 milioane de lei, fără TVA. Ceea ce sugerează că, de fapt, costul defalcat aferent acestui sistem ar fi mult mai mare.

„În privinţa costurilor de tipărire şi personalizare a cardurilor naţionale de asigurări de sănătate, acestea sunt suportate de Ministerul Sănătăţii, CNAS revenindu-i doar finanţarea expedierii prin poştă a cardurilor, la un preţ de 2.74 de lei pe card fără TVA. Totodată, CNAS nu dispune de date în privinţa costurilor terminalelor de citire a cardurilor, deoarece acestea au fot achiziţionate din surse proprii de fiecare funrizor de servicii medicale în parte”, mai spun reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Întărind astfel ideea că nu există o evidenţă oficială clară cu privire la totalul costurilor aferente acestor carduri şi sistemului lor.

Chiar şi aşa, oficialii ministeriali dau de înţeles că vor continua cu planul de comasare a cardului de sănătate cu cel de identitate, menţionând că trecerea la cartea electronică de identitate cu funcţionalitate de card naţional de asigurări de sănătate nu înseamnă că sistemul informatic al cardului de sănătate va fi abandonat, ci va fi utilizat în continuare. „Contrar celor afirmate în spaţiul public, comasarea cardului de sănătate  cu cartea de identitate nu înseamnă risipă, ci, din contră, economii. Treptat vor scădea costurile de emitere, personalizare şi transmitere prin poştă a cardului de sănătate. Comasarea celor două documente va fi avantajoasă şi pentru asigurat, care nu va mai trebui sa aibă grijă de ambele carduri şi să se prezinte la medic cu amândouă”, susţine Ministerul Sănătăţii.07

 

Medic de familie: „Nu ar trebui să se renunţe acum la carduri”

Întrebaţi de ce nu s-a putut merge de la început pe strategia de comasare a celor două documente, evitându-se o cheltuială inutilă,  responsabilii ministeriali transmit: „Nu s-a putut elabora de la început un singur document comun deoarece în momentul în care s-a lansat cardul de sănătate nu se emiteau cărţi electronice de identitate, însă posibilitatea ca în viitor să se treacă la un document comun a fost prevăzută în Legea 95/2006. Proiectul MAI este doar primul pas spre documentul unic. Trecerea la noul card va fi o operaţiune treptată, care va dura mai mulţi ani, deoarece MAI nu va emite deodată milioane de cărţi electronice de identitate, iar cârdurile de sănătate în formatul actual vor fi utilizate în paralel cu noile cărţi de identitate.

Nu precizează, însă, în ce măsură Ministerul a consultat medicii, care au fost, alături de pacienţi, afectaţi de greutăţile trecerii la noul sistem al cardului de sănătate.

„Sunt câteva luni bune de când sistemul funcţionează relativ bine în Timiş. Acum, după această perioadă lungă de acomodare, când şi pacienţii şi medicii s-au obişnuit cu utilizarea cardului să o luăm de la capăt cu noul sistem mi se pare absurd”, spune medicul de familie timişean Georgeta Rus.

 

Software-uri păguboase

Desfiinţarea actualului sistem al cardurilor de sănătate ar fi o nouă experienţă nefericită a Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte software-urile de evidenţă a pacienţilor.

La sfârşitul anului trecut, o echipă de inspectori guvernamentali a urmărit rezultatele finale ale unei intenţii de informatizare a sistemului medical, care s-a derulat dezastruos, conform concluziilor verificării. Este vorba despre o achiziţie gândită în perioada 2007 – 2010, când Ministerul Sănătăţii a dorit să implementeze un sistem informatic de înaltă performanţă pentru spitale, proiectul având ca scop informatizarea managementului administrării acestora.

Proiectul de Informatizare a Administrării Spitalelor, aşa cum s-a numit investiţia, era destinat, teoretic, să optimizeze calitatea serviciilor furnizate în sistemul medical din România, să ofere un instrument modern de control al resurselor, de cunoaştere a costurilor şi de urmărire a pacienţilor.

Inspectorii guvernamentali care au urmărit acest proiect susţin că achiziţia sistemului informatic pentru unităţile sanitare trebuia realizată prin atribuirea contractului de furnizare printr-o procedură derulată în conformitate cu prevederile unei ordonanţe, însă Ministerul Sănătăţii nu a organizat o asemenea procedură, ci, a luat decizia menţinerii unui contract de furnizare încheiat în anul 2000. În baza acestuia, spune raportul de control „Ministerul Sănătăţii a fost autorizat să asigure din venituri proprii toate sumele necesare realizării sistemului informatic de înaltă performanţă, care, potrivit prevederilor acestor acte normative, ar fi trebuit să fie implementat în unităţile sanitare din municipiul Bucureşti şi 13 judeţe: Argeş, Mureş, Cluj, Sibiu, Constanţa, Neamţ, Tulcea, Bihor, Botoşani, Covasna, Braşov, Dolj şi Timiş.”

În acest sens a fost întocmit un act adiţional prin care contractul de furnizare,încheiat în 2000, a fost modificat substanţial, atât în ceea ce priveşte soluţiile hardware şi software şi împrejurările de efectuare a plăţilor, cât şi în privinţa spitalelor în care urma să fie realizat sistemul informatic, 16 faţă de 34, cum prevedea forma iniţială.

Astfel, deşi, prin act adiţional, a fost menţinut preţul iniţial al contractului, respectiv 22.000.000 de dolari, obligaţiile contractuale au fost restrânse.

Acelaşi contract de acum 17 ani a mai fost modificat, în sensul„eliminării recepţiei de bună funcţionare existentă în contractul de bază, care să certifice că produsele şi modul de interconectare a acestora corespund cerinţelor specificaţiilor de funcţionare” şi s-au acceptat „termeni de plată legaţi de borne temporale şi nu de livrarea şi acceptarea livrabilelor precedente”, lucru care a făcut ca Ministerul Sănătăţii să dea bani în avans, înainte să primească programele respective.

În perioada 2008 – 2015, Ministerul Sănătăţii a efectuat, în legătură cu implementarea sistemului informatic de înaltă performanţă pentru unităţile sanitare, cheltuieli totale în cuantum de 11.300.288 de dolari şi 13.783.136,72 de lei. Şi a achiziţionat un 430.000 de licenţe de tip „Managementul pacientului”, la un preţ unitar de 10,73 de dolari şi 10,725 de dolari, pentru care a plătit suma totală de 4.611.750 de dolari.

Având în vedere faptul că numărul total de paturi aferent tuturor spitalelor cuprinse în proiectul Sistem informatic de înaltă performanţă era de 19.944 de paturi, inspectorii guvernamentali au ajuns la concluzia că stabilirea numărului total de licenţe de tipul „Managementul pacientului” (430.000) nu s-a realizat în raport cu numărul paturilor din unităţile spitaliceşti cuprinse în proiect.

„Din datele comunicate Corpului de control al primului-ministru de către Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică a rezultat faptul că nu au fost identificate documente justificative din care să rezulte în mod transparent şi verificabil modalitatea de determinare a numărului de licenţe de tipul Patient Management şi nici dacă şi câte dintre acestea au fost utilizate. Prin urmare, există indicii că Ministerul Sănătăţii a achiziţionat în mod nejustificat un număr de 430.000 de licenţe de tipul Patient Management”, se arată în raportul de control.

Ce s-a ales până la urmă din aceste achiziţii? Programul a fost implementat la Institutul Clinic Fundeni şi la Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu-Mureş. Reprezentanţii acestor spitale au ales să utilizeze aplicaţiile informatice folosite şi anterior, invocând un mod de lucru mai greoi în noua aplicaţie, acoperirea insuficientă a domeniului medical şi lipsa aplicaţiei cu care se fac raportările la Casa de Asigurări. În concluzie, spun oficialii din Sănătate, „sistemul nu a corespuns cerinţelor de informatizare ale celor două spitale master, nu este utilizat şi nici nu a fost folosit ca sistem informatic integrator.”

Nu se poate decât presupune ce s-ar fi putut face cu banii cheltuiţi pentru această soluţie software…

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro