Gradul de vaccinare a copiilor proveniți din comunitățile rome a scăzut dramatic anul trecut, la fel și accesul femeilor de etnie romă la servicii de planificare familială, avertizează Institutul pentru Politici Publice. Care solicită responsabililor din domeniul sănătății o analiză riguroasă a Programelor Naționale de Sănătate, insistând pe programele cu impact direct asupra grupurilor vulnerabile.

Institutul pentru Politici Publice avertizează, prin intermediul unui comunicat, că Programele Naționale de Sănătate nu răspund nevoilor comunităților vulnerabile. Și aceasta în condițiile în care gradul acoperirii vaccinale la nivel național a scăzut dramatic în 2014, ajungând la mai puțin de 86%, față de ținta asumată în cadrul Programului Național de Imunizare, de 95%.

„Procentul copiilor depistaţi ca incomplet vaccinaţi la vârsta de 18 luni a crescut cu 15% faţă de anul precedent, ceea ce trebuie să alarmeze autoritățile statului român”, declară Raluca Popovici, coordonator programe în cadrul IPP.

În ceea ce privește Programul Național privind Sănătatea Femeii și a Copilului, situația este, de asemenea, critică, întrucât numărul de medici implicaţi în furnizarea de servicii de planificare familială se află în continuă scădere, doar faţă de anul trecut înregistrându-se o scădere cu 20%. În plus, mai semnalează IPP, indicatorii Programului Național de Sănătate a Femeii şi Copilului nu sunt monitorizați corespunzător, în condițiile în care numărul persoanelor care utilizează în mod constant metode contraceptive a scăzut semnificativ, adică, cu 20%, în ultimii ani.

Și în ceea ce priveşte Acţiunea de Mediere Sanitară – inițiativă guvernamentală adresată direct încurajării accesului grupurilor vulnerabile la servicii publice de sănătate – situația evoluează în termeni critici, în condițiile în care, în 2014, numărul mediatoarelor sanitare a scăzut cu 46% față de 2008, aceasta fiind cea mai accentuată scădere, cu peste 3%, fapt care pune în pericol eficiența politicilor statului față de aceste categorii.

„Nu se poate face prevenție și educație primară sanitară cu o singură mediatoare încadrată la București, spre deosebire de 35 la Mureș, de exemplu”, avertizează reprezentanţii IPP.

Acestea sunt motivele pentru care, spun ei, IPP, alături de partenerii săi strategici – organizații rome (Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate, Romani Criss – Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii, Asociaţia Umanitară Pentru Ei şi Asociaţia Vox Civica) – solicită public o analiză de nevoi complexă asupra tuturor Programelor Naționale de Sănătate, insistând asupra programelor cu impact direct asupra grupurilor vulnerabile, respectiv pe alocarea semnificativă de fonduri în acord cu nevoile identificate și impactul estimat la nivelul beneficiarilor acestor programe: „Cerem Ministerului Sănătății organizarea eficientă a Agenției Naționale pentru Programe de Sănătateși cooptarea în cadrul acesteia a unor specialiști care să redefinească și mai ales să urmărească în mod sistematic îndeplinirea indicatorilor de evaluare a performanței Programelor Naționale de Sănătate”.