Foto: Constantin Duma

Timișoara se pregăteşte să preia titlul de Capitală Europeană a Culturii, dar până acum nu există niciun proiect cultural de anvergură, mai mult, mediul cultural timișorean, care ar fi trebuit coalizat în jurul proiectului, a fost îndepărtat, în tablou apărând în schimb scandaluri publice și demisii.

Zilele trecute, profesorul universitar Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara – instituţie a cărei deviză este „La UVT cultura e Capitală” şi care a oferit deja Timişoarei o serie de regaluri culturale – a dus în atenţia publică, în calitate de deputat, un pachet de proiecte pentru investiții în domeniul culturii, pledând pentru un Pact pentru cultura română în secolul XXI – care va integra şi proiectul Timişoara Capitală Europeană a Culturii.

Am discutat cu Marilen Pirtea despre acest Pact pentru cultură, care să atragă atenția tuturor partidelor asupra necesității investirii în cultură, despre proiectele pentru investiții în domeniul culturii, despre problemele cu care se confruntă cultura, pe care o vede ca fiind o „Cenușăreasă a tuturor Guvernelor și administrațiilor locale”, despre eşecul gestionării proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii, dar şi despre despre soluţii de ieşire din această situaţie, soluţii în cheia unei viziuni liberale pentru cultură.

„Cultura a fost Cenușăreasa tuturor Guvernelor și administrațiilor locale”

Domnule Marilen Pirtea, ați declarat zilele trecute că veți susține un pachet de proiecte pentru investiții în domeniul culturii și că pledați pentru un Pact pentru cultura română în secolul XXI. Ce presupune acest Pact și cine l-a inițiat?

Plec de la două idei simple. Întâi de toate, cultura a fost Cenușăreasa tuturor Guvernelor și administrațiilor locale, mereu subfinanțată și mereu prima sacrificată — nu numai în perioadele de criză. În al doilea rând, deși nesocotită, a fost una dintre țintele predilecte ale numirilor politice. Nu cei mai buni conduc instituțiile culturale, ci oameni parașutați pe bază de subiectivism și alte criterii decât cele profesionale. Uitați-vă ce se întâmplă în Timișoara! Să luăm, de pildă, cazul Filarmonicii, instituție de renume în trecut. De cel puțin zece ani cunoaște o serie de probleme, funcționează în Sala Capitol, o sală improprie. Teatrul German, alt caz. În plină ascensiune, s-a trezit fără director. Nici azi Lucian Vărșăndan nu a revenit în locul în care a performat. Nu mai vorbesc de ce se întâmplă cu Castelul Huniade, închis de cincisprezece ani – o uriașă rușine a orașului. Ce să mai spun, apoi, de scandalurile continue de la Muzeul de Artă. Imaginați-vă: peste o lună ar fi trebuit să îmbrăcăm haina de Capitală Culturală Europeană. Cum am fi exercitat acest rol? E clar că suntem totalmente nepregătiți. Am scăpat cu fața curată numai datorită pandemiei, context în care am obținut un răgaz de doi ani.

De aceea vin și propun un pact cultural, care să atragă atenția tuturor partidelor asupra necesității investirii în cultură și a promovării profesioniștilor în instituțiile de cultură. Avem un patrimoniu în ruină, cultura este părăsită de oamenii ei. E urgentă nevoie să completăm colectivele și să ieșim din această lungă glaciațiune culturală.

E o iluzie că poți promova imaginea României, turismul și investițiile fără să te gândești ce oferi străinului care ne trece granițele. Care sunt festivalurile, muzeele, concertele, punctele de atracție culturală pe care le propunem? E obligatoriu să sensibilizăm clasa politică. De aceea avem nevoie, mai întâi, de o dezbatere publică soldată cu un pact pentru cultură.

În ce constau acele proiecte pentru investiții în domeniul culturii pe care le veţi susţine?

Răspunsul diferă în funcție de aria culturală la care vă gândiți: județul nostru sau România întreagă. Când mă gândesc la județul Timiș, aș pune în prioritate restaurarea Palatului Huniade, încheierea lucrărilor la Palatul Baroc, unde o aripă întreagă stă în șantier din timpuri… imemoriale, amenajarea complexă a Muzeului Revoluției Anticomuniste din Decembrie ’89 în fosta cazarmă militară din Piața Libertății, construcția unei săli pentru Filarmonică (în parteneriat cu Primăria), restaurarea celor două magnifice sinagogi pentru a le integra în circuitul cultural, amenajarea Turnului de Apă din partea de vest a orașului, amenajarea corespunzătoare a fostei fabrici de tramvaie ca spațiu expozițional, construirea unei săli polivalente de 15.000 – 20.000 de locuri etc.

Observați că nu vorbesc, deși ar trebui, de obiective din afara Timișoarei, aflate în ruină. Dacă ne gândim la scară națională, trebuie probabil să multiplicați cu 40 sau  50 aceste obiective și pentru care trebuie să identificăm fonduri.

„Dorim ca dimensiunea culturală să fie o emblemă permanentă a UVT”

Universitatea de Vest din Timișoara – unde deviza e Cultura este Capitală – poate juca un rol în acest proiect? Cum se va implica concret?

Universitatea de Vest asigură de mulți ani un program cultural consistent. În Aula Magna și în amfiteatrele noastre au fost invitate de multe ori cele mai strălucite personalități ale culturii române. Dorim să menținem aceste conferințe și să lărgim aria culturală punând la dispoziția publicului larg, din universitate și din afara ei, tot ce e bază logistică pentru a prefața anul cultural al Timișoarei și pentru a îmbogăți ceea ce vor pregăti instituțiile abilitate pentru 2023. Vom elabora un program complex pe toate palierele culturale acoperite de facultățile noastre și vom aloca fonduri pentru susținerea lui. Dorim ca dimensiunea culturală să fie o emblemă permanentă a UVT.

Vreau să readuc în atenția dumneavoastră, și a cititorilor dumneavoastră faptul că Universitatea de Vest are în acest moment în derulare o serie de proiecte de dezvoltare infrastructurală care vizează și segmentul cultural și artistic: extinderea Facultății de Arte cu spații dedicate atât artiștilor și cadrelor didactice din domeniul Arte, cât și cu săli de spectacol și de concerte dedicate artiștilor și cadrelor didactice din domeniile Muzică și Teatru, extinderea și reamenajarea clădirii situate pe Strada Paris la nr. 1 inclusiv cu un amfiteatru care va găzdui conferințe din seria „La UVT Cultura este Capitală”.

„Asociația Timişoara 2021 este un eşec”

Foto: Facebook Marilen Pirtea

Una din direcțiile de intervenție pe care le propuneți în cadrul Pactului pentru cultura română în secolul XXI se referă, spuneți, la fixarea și susținerea programului „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, ca prioritate națională pentru următorii trei ani. Vedeți însă posibilă derularea acestui proiect urmând liniile trasate până acum? Sunt o serie de voci din mediul cultural, din mediul academic, din societatea civilă care au acuzat conducerea Asociației Timișoara 2021 că nu a adus în spațiul public niciun proiect de anvergură, că nu a coalizat în jurul proiectului mediul cultural timișorean ba, din contră, a îndepărtat o mare parte din el, generând scandaluri și demisii.

Asociația e un eșec. Au recunoscut-o, direct sau mai puțin direct, marea majoritate a celor care au fost implicați, și aș mai completa spunând că în permanență s-a simțit dorința de a politiza această asociație și, implicit, proiectul în sine. Or, așa cum m-am exprimat în mai multe rânduri, TM2023 este un proiect de țară, fără nicio exagerare, dincolo de politică, dincolo de interese mărunte, meschine și chiar obscure. De altfel, de multă vreme n-am mai văzut nimic notabil dinspre asociație, în afara disputelor continue. În mod clar, asociația trebuie reconstruită pe alte baze. Această sarcină îi revine domnului primar nou ales și ea nu mai poate întârzia.

Însă programul asociației trebuie susținut consistent, inclusiv de la nivel central. Se impune recoagularea forțelor culturale, instituirea unei conduceri care să atragă lumea culturală spre proiect, nu să o respingă, așa cum a fost până acum. E nevoie nu doar de mari evenimente, care să dea strălucire, ci și de evenimente de nișă. E loc pentru toată lumea care are ceva de spus în termeni culturali.

Văd TM2023 ca pe o explozie de inventivitate, energie, umor, creativitate și diversitate. Nu mi-ar plăcea ca Timișoara să ia un aer oficial. Aș vrea să putem respira libertate și deschidere spre toate orizonturile de aici și din întreaga Europă. Pentru asta avem nevoie de multă infuzie tinerească. Nu m-aș teme de neconvențional. În cultură, nu există scandal decât pentru minți înguste. Pentru cultura înaltă trebuie să-l aducem înapoi pe Ioan Holender, să-l invităm pe Cristian Măcelaru, să-l invităm pe Alexandru Tomescu, de anul acesta cadru didactic asociat al UVT, să apelăm la profesioniști care au performat la nivel internațional, și nu doar la inși pricepuți să alcătuiască dosare… E enorm de făcut.

Cum vedeți valorizarea programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii ca proiect național?

Așa cum îi spune și numele, Timișoara 2023 nu este un proiect local, ci, în egală măsură, unul național și internațional. Dacă aș răspunde de cultură în viitorul Guvern, aș lansa invitația ca toate forțele creative să propună spre selecție proiecte înscrise în tematica dosarului cu care s-a câștigat titlul. Aș avea însă mare grijă, în acord cu Dominic Fritz, Alin Nica și cu asociația care, nu mă îndoiesc, va fi pusă în curând pe picioare, ca la sfârșitul anului 2023 Timișoara să existe două sau trei festivaluri susceptibile să devină permanente și care să dea profil cultural orașului și să atragă public european de-a lungul anilor. Un rol aparte l-aș vedea pentru arta promovată de către tineri. StudentFest, cel mai vechi festival studențesc de artă din România, organizat de către Organizația Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara, este un bun exemplu în acest sens, dar cu siguranță există și alte evenimente care pot să fie gândite pentru încurajarea exprimării artistice a tinerilor. Avem resurse remarcabile în toate domeniile culturale, dar consider că unul dintre marile noastre atuuri se află în zona artelor vizuale. Există deja evenimente capabile să se transforme într-un construcție vastă și durabilă, în special în domeniul artei contemporane.

„Ministerul Culturii nu ar avea alt rol decât de a încuraja creativitatea și de a o susține financiar”

Foto: Facebook Marilen Pirtea

Ați afirmat, în context, că un „Minister al Culturii cu o viziune liberală avansată, modernizat și conectat la nevoile societății românești, va fi pivotul ideal prin care proiectul național TM2023 să fie o mare reușită a României în plan european”. Ce presupune această viziune liberală avansată care poate face din Ministerul Culturii un „pivot ideal”?

Viziunea liberală presupune descătușarea energiilor. Ministerul Culturii nu ar avea alt rol decât de a încuraja creativitatea și de a o susține financiar. Înțeleg programul Timişoara 2023 ca pe o oportunitate unică pentru actorii noștri să intre în parteneriate cu actorii culturali europeni. Aceste contacte ar trebui să se soldeze cu schimburi reciproce. Ar fi o greșeală să vedem 2023 ca pe o aglomerare de evenimente de consum unic. În viziunea mea, ar fi, pe lângă implementarea, concretizarea unor proiecte de substanță, un mare târg cultural în care se încheie contracte pentru viitor. Timișoara ar trebui să ofere o scenă promoțională pentru toți actorii culturali ce se vor produce în cele douăsprezece luni. Însă în afara programului construit de asociație, ar fi necesar ca orașul să permită organizarea de evenimente neconvenționale, libere, nesubvenționate, informale. Ajutorul pe care Municipalitatea ar putea să-l acorde performerilor ar trebui să fie asigurarea unui loc de cazare foarte ieftină și populară, de tipul Auberge de Jeunesse, din Franța, care să funcționeze pe durata întregului an, în spații nepretențioase, dar civilizate. Iată mașinăria pe care o întrevăd, în cadrul căreia administrația nu ar trebui să joace alt rol decât de a facilita promovarea culturală.

În afară de susținere financiară, cu ce poate veni ministerul în acest proiect, pentru a-i crește șansele de succes?

Ministerul Culturii ar trebui să cofinanțeze sau să finanțeze integral realizarea logisticii necesare (spațiile despre care vorbeam mai sus), prin discuții foarte precise și continue cu primăria și Consiliul Judeţean Timiş. Fără colaborarea strânsă a ministerului cu administrația locală și fără atragerea de fonduri europene, pe lângă consistente fonduri de la Guvern, care să completeze ceea ce pot oferi cele două Consilii, Local și Județean, proiectul nu poate reuși. Se impune ca responsabilii de la toate cele trei niveluri să acționeze în strânsă legătură. Și, mai ales, să conlucreze cu sinceritate, înțelegând că e vorba de un proiect care, deși logistic își are centrul la Timișoara, este al întregii Românii. Iar rezultatele trebuie să iradieze și în viitor, multe zeci de ani de-acum încolo. Aș îndrăzni să visez la mai mult decât atât, la implicarea ministerului pentru o ediție specială a Festivalului „George Enescu” în anul 2023 la Timișoara. Nu ar fi pentru prima dată când Timișoara „smulge” Capitalei organizarea unor evenimente de anvergură, și aș putea exemplifica aici cu organizarea la Timișoara, având UVT și UEFISCDI ca principali organizatori, a conferinței „Diaspora în Cercetarea Științifică și Învățământul Superior din România” în anul 2016.

„UVT a oferit deja Timișoarei adevărate regaluri culturale”

Foto: UVT

Ce proiecte are pregătite Universitatea de Vest din Timişoara pentru 2023, ca an al culturii europene?

UVT nu a așteptat momentul desemnării Timișoarei drept Capitală Europeană pentru a se implica în proiecte culturale. Încă de la primul meu mandat de rector, am gândit, împreună cu colegii mei, procesul academic în strânsă legătură cu cel cultural. Facultățile de profil, Literele și cele de Arte, au devenit – nu e doar percepția mea subiectivă – locuri în care activitățile culturale se desfășoară integrat cu cele academice. Nu performăm doar prin activitatea didactică și de cercetare științifică, ci acordăm o importanță deosebită creației originale. Am stabilit punți solide cu uniunile de creatori profesioniști, cu instituțiile culturale și cu mediul artistic independent. O universitate care nu este și un vector cultural de anvergură își ratează, în opinia mea, misiunea.

UVT este deja un actor regional și național în domeniul culturii, astfel încât una dintre priorități o constituie, în clipa de față, internaționalizarea programelor noastre culturale, în paralel cu cele academice. Am înțeles să acționăm asemenea unui centru cultural deschis, așa cum se întâmplă în universitățile occidentale de prestigiu. Deviza noastră, La UVT, cultura e capitală, sintetizează aceste preocupări care nu sunt conjuncturale ci, așa cum spuneam, reprezintă una din preocupările majore ale activității noastre.

O spun cu mare responsabilitate: în ultimii ani, pe multe segmente artistice și culturale, UVT a suplinit, cu resurse limitate, ceea ce ar fi trebuit să facă alte instituții timișorene. Iar dumneavoastră știți foarte bine acest lucru, pentru că ați fost prezentă la multe din aceste evenimente. Ar trebui pagini întregi cu nume de artiști, oameni de cultură, scriitori, actori care au fost alături de noi, așa încât putem spune că UVT a oferit Timișoarei adevărate regaluri culturale. Așadar, vom continua seriile noastre de evenimente consacrate, cum ar fi Gala Absolvenților Facultății de Muzică și Teatru, Expoziția Absolvenților Facutății de Arte și Design, StudentFest organizat de OSUT cu sprijinul UVT și multe altele.

Dincolo de asta, UVT va continua să inoveze și în domeniul artistic și cultural. Avem în plan, profitând și de anvergura academică a instituției noastre, inițierea și susținerea unui cadru cultural regional RO-HU-SR (Timișoara, Szeged, Novi Sad / Belgrad), infuzare culturală în spații deschise / neconvenționale (gară, aeroport, multinaționale etc.), tehnologie și artă – paradigme contemporane; cultură și mediu – creșterea gradului de awareness asupra problemelor de mediu prin cultură.

După cum constatați, încercăm să aducem laolaltă, în beneficiul proiectului TM2023, elementele culturale clasice cu cele moderne într-un spațiu, cel timișorean, care a știut întotdeauna să inoveze, să iasă din tipare.

Așadar, pe lângă proiectele deja „clasicizate” de promovare culturală (cărora le-aș adăuga pe cele de diplomație și pe cele cu deschidere socială), avem în vedere „luarea cu asalt” (iertați-mi sintagma cu iz militar) a spațiilor neconvenționale. Ne propunem ca, în felul acesta, să implicăm în actul cultural de calitate și un public mai greu accesibil. Astfel, la inițiativa Futuris, avem în pregătire o bienală de artă în care tehnicile multimedia își găsesc forme inedite de exprimare prin intermediul noilor tehnologii. Complementar, Design-Eco-Art va fi dedicat unei suite de instalații artistice plasate în parcurile principale ale orașului. Acest proiect va fi unul mobil, cu extensii și în alte zone ale țării.

Îmi pun mari speranțe în proiectul ArtAI, un hub interdisciplinar de dezvoltare a zonelor artistice, în care se vor armoniza elemente din domeniul inteligenței artificiale, ale realiztății virtuale și ale augmented reality. Ne vom concentra, de asemenea, pe amplificarea proiectului de ateliere deschise, Open Studios, care  oferă un contact nemediat între artiști și iubitorii de cultură. Ne vom strădui să nu neglijăm niciunul dintre domeniile artei, de la literatură la muzică, de la arte vizuale la artele spectacolului, la arta stradală și la cea acrobatică. Și asta pentru că, vă reamintesc, la UVT, cultura e capitală!

Interviu publicat şi în Puterea a Cincea.