Liberalul Marilen Pirtea atrage atenţia că au apărut semnele care au precedat criza din 2008. Şi acuză simptomele crizei sunt autoinduse de către guvernarea PSD-ALDE.

„Iresponsabilitatea actualilor guvernanți va arunca România într-o criză autoindusă, nu în una generată de cauze exogene, cum ne explica Liviu Dragnea acum câteva luni, când încă încerca temperarea îngrijorărilor despre inflație, aflată acum deja la un nivel record”, susține deputatul liberal de Timiş Marilen Pirtea, secretar al Comisiei de buget-finanțe a PNL.

Acesta mai spune că analiștii economici arată că economia de azi are simptome pe care le-am mai văzut în perioada de pre-criză: „Nu ne dorim intrarea în criză, nici să fim fataliști, dar aceasta este direcția în care ne împinge guvernul PSDragnea, datele o confirmă.”

Deputatul liberal trece în revistă cifrele care creează îngrijorare și, subliniază el, arată o singură cale, cea spre o criză economică:

• Ponderea în PIB a cheltuielilor bugetare cu salariile și pensiile este la cel mai mare nivel din ultimii opt ani, apropiindu-se rapid de nivelul din timpul crizei (19% din PIB în 2008, 21.6% în 2009, înainte de tăierile dureroase din 2010, cu o estimare la 20.8% din PIB în 2018);
• Dacă în 2008 investițiile străine se situau la 6.3% din PIB, la sfârșitul anului trecut erau de doar 3,2% din PIB. „În 2018, din păcate, după primul semestru, ponderea investițiilor străine directe în PIB era de doar 1.14%, extrem de scăzută. Politicile impredictibile sunt un factor determinant în această evoluție negativă.”
• La sfârșitul primului semestru, atrage atenţia Marilen Pirtea, Guvernul nu și-a atins niciunul dintre indicatorii privind colectarea veniturilor bugetare –cu excepția contribuțiilor sociale, dar aici e vorba de un artificiu contabil –, în timp ce au fost depășiți toți indicatorii cheltuielilor publice, cu excepția investițiilor.
• Ponderea în PIB a veniturilor fiscale înregistrează cele mai mici valori din perioada postcriză: „Aceste evoluții, pe planul veniturilor și cheltuielilor bugetare, au făcut ca deficitul bugetar la opt luni să atingă cele mai mari valori din perioada postcriză.”
• În 2009 și 2010, anii cei mai grei ai crizei, cheltuielile cu salariile și pensiile reprezentau 80% din buget, azi suntem la 77%, aflându-ne, deci, la doar trei procente distanță economică de o stare reală de criză, cauzată de dezechilibrele bugetare publice.
• Investițiile publice sunt la cele mai scăzute valori din ultimii ani, Statul nereușind să realizeze investițiile propuse.
• Actualul Guvern nu a reușit să realizeze nici jumătate din ținta de absorbție a fondurilor europene pe care singur și-a stabilit-o.
• În momentul de față, România este singura țară din Europa Centrală și de Est care are deficit de cont curent (-4,8 miliarde de euro), restul statelor având excedent.
• România înregistrează cea mai mare rată a dobânzii la împrumuturile externe, depășind inclusiv Grecia, atingând 4,75% în septembrie 2018.
• Este cea mai ridicată rată a inflației din UE – 28 (4,7% în septembrie 2018).
• BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 2,5%, fiind anunțate și alte majorări până la sfârșitul anului;
• Intervenția BNR în piață este tot mai puternică, de-a lungul anului 2018 BNR injectând nu mai puțin de 43 de miliarde de lei pentru a oferi lichiditate;
• „Micșorarea gradului de îndatorare limită permis la creditele ipotecare a fost adus la maxim 40% din venitul persoanelor fizice (pentru creditele în lei) și maxim 20% (pentru creditele în valută). Această decizie arată că semaforul creditării a trecut de pe culoarea verde pe cea galbenă, urmând să treacă pe roșu”, adaugă Marilen Pirtea.

Acesta subliniază că încetinirea creșterii economice, anul acesta, este evidentă: „Mai mult decât atât, acum, după primele trei trimestre din 2018, putem observa că prognoza de 5,5% creștere nu se va împlini, fiind mult mai aproape de 4%. Să ne amintim, din nou, cum Comisia Națională de Prognoză anunța pentru 2009 o creștere economică de 6%  și pentru 2010 o creștere de 6,3%. Criza care a urmat în cei doi ani a fost complet neanticipată atunci, pe datele prognozelor oficiale. Totuși, astăzi nu mai avem cum să ne limităm la prognozele oficiale, care mențin estimări optimiste, nu ne mai permitem să ignorăm semnalele tendințelor periculoase, care converg spre indicarea unei viitoare crize”.