I-am contactat pe deputaţii de Timiş, pentru a-i întreba cum au votat în cazul cererii de urmărire penală a premierului Victor Ponta. Iată ce a ieşit.

Cum se poziţionează deputaţii timişeni?

Prin votul exercitat marți, în plenul Camerei Deputaților, 231 de parlamentari s-au pronunțat împotriva solicitării de ridicare a imunității parlamentare a premierului Victor Ponta – solicitată de DNA, în dosarul „Şova-Turceni-Rovinari” – în vreme ce 120 de parlamentari au votat favorabil.

Am încercat să aflăm cum au votat cei deputaţii de Timiş: Horia Cristian (PNL), Cornel Samartinean (PNL), Sorin Grindeanu (PSD), Szolt Molnar (UDMR), Ion Răducanu (UNPR), Alin Popoviciu (PNL), Nicolae Mircovici (Uniunea Bulgară din Banat), Cătălin Tiuch (PSD), Sorin Stragea (PSD), Petru Andea (PSD), Adrian Diaconu (UNPR, fost PPDD), Dorel Covaci (PSD) şi Gheorghe Ciobanu (PSD), Ovidiu Ganţ (Grupul Minorităților Naționale) şi Slavomir Gvozdenovici (Grupul Minorităților Naționale).
Trei dintre ei, Cornel Sămărtinean (PNL), Molnar Zsolt (UDMR) și Petru Andea (PSD) au fost absenţi de la vot.

Patru deputați nu au răspuns apelurilor noastre telefonice. Este vorba despre Sorin Stragea (PSD), Cătălin Tiuch (PSD), Gheorghe Ciobanu (PSD), Dorel Covaci (PSD) și Ion Răducanu (UNPR).

În privinţa celorlalţi – a celor care au acceptat să ne răspundă –, opiniile sunt diferite între Putere şi Opoziţie. Cum era de aşteptat, de altfel.

Horia Cristian: „În percepția generală, imaginea României va fi asociată cu cea a unei țări corupte”

Deputatul PNL Horia Cristian a declarat că a fost prezent, marți, la vot, și că a votat împotriva proiectului Comisiei Juridice. Desppre care spune că a elaborat o hotărâre potrivit căreia Camera Deputaților nu solicită începerea urmăririi penale.

Referindu-se la circumstanțele care au îngăduit votul pe marginea raportului Comisiei Juridice, declară că acestea derivă din prevederea constituțională potrivit căreia începerea urmăririi penale în cazul unui membru al Guvernului este posibilă doar la solicitarea Camerei Deputaților, a Senatului sau a președintelui României. Contextul general, însă, precizează deputatul liberal, a suferit modificări între timp, procurorii devenind entități de facto independente, care aparțin de CSM, spre deosebire de perioada când a fost elaborat textul Constituției, când procurorii se aflau în subordinea ministrului Justiției. Și când, punctează Horia Cristian, „nimeni nu își imagina că s-ar putea ajunge vreodată în situația ca un procuror să pună sub acuzare un membru al Guvernului. Acum, procurorii, de facto, pot cere urmărirea penală. Doar că PSD a redescoperit acum Constituția”.

Horia Cristian mai spune că, în numeroase alte împrejurări, raportarea exponenților actualei puteri la Constituție a fost ca la un act desuet. „Dacă vorbim strict de litera legii, ei au votat marţi în felul acesta. Percepția publică va rămâne, însă, că premierul beneficiază de super-imunitate”, mai spune deputatul PNL. Potrivit opiniei căruia nici președintele, nici Parlamentul și nici cetățenii nu se pot pronunța asupra vinovăției unei persoane, menirea în acest sens revenindu-i exclusiv Justiției.

Horia Cristian apreciază și că variantele care îi stăteau în față premierului erau fie înaintarea demisiei, fie încercarea de a-i convinge pe reprezentanții PSD din Camera Deputaților să voteze în favoarea ridicării imunității sale, urmând să se pună apoi la dispoziția Justiției, fie cea de-a treia cale, pentru care a optat, și care aduce cu sine percepția, defavorabilă imaginii României, că premierul beneficiază de super-imunitate. „România devine o țară nefrecventabilă, puțini investitori străini vor mai fi tentați să vină să investească în România”, estimează Horia Cristian. Subliniind că, în percepția generală, imaginea României va fi asociată cu cea a unei țări corupte. Și, mai anticipează el, o eventuală decizie a DNA de punere sub control judiciar a premierului, va accentua și mai mult această imagine defavorabilă României. În aceste condiții, posibila ieșire din această situație ar putea fi reprezentată de organizarea de alegeri anticipate.

Adrian Diaconu: „Suntem într-o alianță și am sprijinit Guvernul”

„Suntem într-o alianță și am sprijinit Guvernul. Dincolo de orice fariseism, atâta vreme cât fac parte dintr-o echipă, înțeleg să sprijin Guvernul, cu bune, cu rele”, spune Adrian Diaconu, deputat UNPR, fost PPDD.

În ceea ce privește eventualele implicații pe care le poate avea în plan extern votul, a opinat că, dacă este să vorbim despre o culpă, atunci culpa decredibilizării imaginii externe a României poate fi imputată, în egală măsură, Puterii și Opoziției. „Un butoi gol sună mai tare decât unul plin”, mai spune deputatul UNPR. Care a opinat și că modul în care s-a procedat în această situație face parte dintr-un război „gălăgios”, în cadrul căruia se încearcă o ierarhizare a puterilor:

„Puterile din stat au început să se ierarhizeze”, mai spune el, apreciind că este regretabil faptul că în această încleștare pentru dobândirea supremației este sacrificată inclusiv imaginea României. Chestionat la care anume dintre puterile din Stat face referire, Adrian Diaconu a precizat că „la toate”, incluzând aici și presa, despre care a opinat că își caută, prin implicarea sa în acest context, „supraviețuirea, dacă nu accederea mai în față”.

Ovidiu Ganţ: „Am votat pentru începerea urmăririi penale”

Deputatul Ovidiu Ganț, reprezentant al Grupului Minorităților Naționale, a precizat că a fost prezent la vot și că a votat „ca de fiecare dată în astfel de situații, pentru începerea urmăririi penale”.

În ceea ce privește implicațiile pe care votul de marţi din Camera Deputaților le are asupra imaginii României în plan extern, Ovidiu Ganț spune că împărtășește 100% punctele de vedere formulate referitor la această situație de către președintele Klaus Iohannis.

Sorin Grindeanu: „Am votat împotrivă. Argumentele DNA nu au fost îndeajuns de plauzibile”

Deputatul PSD Sorin Grindeanu, ministru pentru Societatea Informațională, a declarat că a fost prezent, marți, în plenul Camerei Deputaților și că a votat împotriva ridicării imunității parlamentare a premierului Victor Ponta. Pentru că, motivează el, nu i s-a părut că argumentele invocate de DNA în sprijinul solicitării de începere a urmăririi penale ar fi fost îndeajuns de plauzibile. Sorin Grindeanu a opinat și că presupusul conflict de interese, legat de existența, în trecut, a unei legături între actualul premier și fostul ministru, senatorul PSD Dan Șova, ar fi fost firesc să se afle în vizorul DNA și în anii anteriori, pentru că aceste fapte existau.

Sorin Grindeanu nu s-a pronunțat în vreun fel asupra vinovăției sau nevinovăției lui Victor Ponta, însă a precizat că Dan Șova nu a fost numit în funcție de către premier, ci a fost propus de către acesta, votat mai întâi în comisia de specialitate, ulterior votat în plenul Parlamentului și apoi validat de către președinte. Și, a mai adăugat Sorin Grindeanu, referindu-se la contextul în care a avut loc punerea sub acuzare a premierului, au existat o serie de împrejurări, desemnate cu apelativul de „diverse coincidențe”, referitor la care a declarat că „sper să nu fie adevărate”.

Slavomir Gvozdenovici: „Nu pot să vă spun”

Deputatul Slavomir Gvozdenovici, din partea Grupului Minorităților Naționale, spune că a fost prezent, marți, la vot, în plenul Camerei Deputaților, dar refuză să își decline opțiunea de vot: „Nu pot să vă spun”.

Niculae Mircovici: „Nu putem vorbi de normalitate, fiind vorba despre o anchetă penală la adresa premierului”

Deputatul Niculae Mircovici, reprezentant al Grupului Minorităților Naționale și secretar al Camerei Deputaților, spune că a fost prezent la votul de marți din plenul Camerei și a votat „pentru”. Precizând că, potrivit art.109 din Constituție, fiind vorba despre o solicitare de începere a urmăririi penale în cazul unui membru al Guvernului în funcție, cercetarea se poate face doar la cererea Parlamentului sau a președintelui României. Și, mai spune el, conflictul de interese invocat este de competența Parchetului General, nu a DNA.

Chestionat dacă, procedural, votul, în astfel de cazuri, se exercită pe marginea raportului Comisiei Juridice sau pe marginea solicitării venite din partea instanțelor, Neculai Mircovici a confirmat că în Camera Deputaților s-a votat raportul Comisiei Juridice: „Se votează conform regulamentului. Regulamentul a fost amendat de către Curtea Constituțională”.

Potrivit acestuia, indiferent de felul în care s-ar fi procedat, dat fiind faptul că diferența mare dintre voturile „pentru” şi cele „împotrivă”, este de presupus că rezultatul votului ar fi fost același, chiar dacă s-ar fi supus la vot cererea formulată de Procurorul General.

Cât despre implicațiile pe care votul de marţi le poate avea în plan extern, în ceea ce privește decredibilizarea imaginii României, Neculai Mircovici a admis că „nu putem vorbi de normalitate, fiind vorba despre o anchetă penală la adresa premierului”. Niculae Mircovici afirmă că, în contextul creșterii economice de 4,5% înregistrată de România, dacă investitorii străini vor continua să vină în țară, dacă încrederea în mediul economic se va păstra, dacă prevederile noului Cod Fiscal vor produce efecte pozitive, dacă va fi păstrată cota unică de impozitare și dacă semnalele receptate vor releva păstrarea interesului pentru România, atunci vor pleda pentru faptul că aceste aspecte sunt mai importante decât eventualele fapte penale comise de premier, „în urmă cu şapte – opt ani” și că discuțiile despre decredibilizarea României în plan extern nu pot influența percepția noastră ca țară. „Sigur că, pentru ca să răspund întrebării dumneavoastră, e nepotrivit să ne apară o astfel de situație”, mai spune Neculai Mircovici. Adăugând că orice pronunțare, în acest moment, asupra unei eventuale vinovății sau nevinovății a premierului e inoportună: „Nu am văzut dosarul, nu știu dacă este vorba despre o vină sau nu”.

Niculae Mircovici consideră discutabil modul în care, în plan intern, a fost gestionat subiectul. Considerându-l înscris în „bunul spirit românesc”, în aza căruia solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a fost utilizată de către Opoziție „pentru a exprima opinii publice, politice”, menite să imprime în conștiința cetățenilor o anume percepție subiectivă. „Noi nu avem topoare pe măsura cozilor de topor pe care le avem”, mai spune deputatul.

Alin Popoviciu: „Noi, PNL, nu ne opunem unei cereri a Justiției”

Deputatul PNL Alin Popoviciu a declarat că a votat pentru ridicarea imunității premierului Victor Ponta. „Noi nu ne opunem unei cereri a Justiției. Nu suntem noi cei care să decidă asupra vinovăției sau nevinovăției unei persoane. Ancheta trebuie să își urmeze cursul”, și-a formulat deputatul Alin Popoviciu punctul de vedere.

Acesta a precizat că, la vot, s-a recurs la ceea ce a apreciat a fi fost un artificiu menit să genereze ambiguitate și să îi pună în dificultate pe deputați în ceea ce privește opțiunea lor de vot. Adăugând că reprezentanții Comisiei Juridice au solicitat neridicarea imunității parlamentare a premierului.

Alin Popoviciu spune că în toate cazurile de până acum s-a votat solicitarea reprezentanților instanțelor, în cazul de ieri votându-se vot pe marginea raportului Comisiei Juridice. „Prin acest artificiu ambiguu au sperat să ne facă să votăm exact aiurea”, afirmă Alin Popoviciu.

Alin Popoviciu mai spune că speră într-o situație diferită la dezbaterea, vineri, 12 iunie, a moțiunii de cenzură depuse de PNL pe tema tergiversării de către Guvern a identificării unor soluții pentru votul cetățenilor români din diaspora.

Citeşte şi:

PMP Timiş: “Să le fie ruşine şi premierului, şi ministrului Justiţiei!”

Preşedintele PSD Timiş, Sorin Grindeanu, solidar cu Victor Ponta: „Ne îndreptăm spre situaţia în care Justiţia şi politicul se amestecă periculos”