Încet-încet, se pare că unificarea bazelor de date instituţionale, discutată de ani buni, se realizează la nivel local cel puţin, cu paşi mărunţi. Astfel, pentru o gestionare mai bună a cazurilor din zona de competenţă, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului va avea acces la bazele de date ale Evidenţei Populaţiei, în Timiş.

Informaţii partajate

Dacă se aprobă un proiect de hotărâre în acest sens, la următoarea şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş va avea acces, în baza unui protocol de colaborare, la datele din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Acest schimb de date nu va rezolva nimic în ceea ce priveşte una dintre cele mai vulnerabile categorii de minori, cei care nu au acte de identitate. Aceşti copii sunt o mare enigmă şi pentru Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor. Evidenţele mai mult sau mai puţin oficiale arată că în Timişoara şi în comunele aparţinătoare trăiesc mii de de persoane care nu au documente valabile. O parte dintre acestea, care nu apar nici măcar în evidenţele maternităţilor, şi-au angajat avocaţi pentru a-şi revendica dreptul la existenţă scriptică.

Conform evidenţei Primăriei Timişoara, doar în Kuncz, 178 de case, în care locuiesc 380 de familii, nu au forme legale, iar circa 250 de persoane nu deţin niciun act de identitate, ceea ce face imposibilă înscrierea la medicul de familie, găsirea vreunui loc de muncă sau încasarea unor ajutoare sociale.

Potrivit unor consilieri locali, o parte dintre aceşti „oameni inexistenţi” din Kuncz au intrat abuziv în nişte spaţii care nu erau ale lor. Alţii şi-au construit case fără acte. Şi cercul vicios se închide, pentru că, în lipsa unor acte de spaţiu, nu-şi pot face acte de identitate. Şi într-o astfel de familie în care tatăl şi mama nu au niciun fel de acte, nici copilul nu are cum să intre în legalitate. Dacă la adulţi, lipsa acestor acte de identitate îi privează de posibilitatea de a beneficia de prestaţii sociale minime şi de asigurare medicală, la copii situaţia e şi mai complicată, pentru că nu pot fi şcolarizaţi, fiind condamnaţi la o viaţă la fel de dificilă precum cea a părinţilor.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a recunoscut că este o problemă şi a promis că va aloca fonduri, în acest an, pentru suportarea cheltuielilor aferente întocmirii actelor de identitate, măcar în cazul minorilor. Promisiune care probabil va rămâne fără acoperire, pentru că acelaşi minister nu ştie nici măcar câte persoane ar beneficia de această măsură, şi nici de unde să le ia. În Timiş, anual, zeci de timişeni se prezintă autorităţilor după ani buni în care au trăit fără a avea certificate de naştere sau cărţi de identitate. Sunt şi situaţii în care cei fără acte de identitate au devenit părinţi şi, ca să îşi recunoască fiii şi să îi înregistreze, trebuie să meargă în instanţă.

Procedura impune ca părinţii care nu au acte de identitate, în special mama, să îşi facă întâi certificat de naştere şi apoi buletin, să meargă în faţa judecătorului, cu probe şi martori care să ateste că este cine susţine că este. Abia apoi îşi poate înregistra copilul, pe aceeaşi cale. Procedură inaccesibilă familiilor nevoiaşe, care trăiesc de pe o zi pe alta.

Avocatul Poporului, sesizat în cazul „oamenilor fără identitate”

Problema a fost sesizată şi Biroului Teritorial Timişoara, unde au venit petiţii pe această temă şi din Arad şi din Timiş. „Am avut sesizări mai ales în cazul unor timişoreni care stau în zona Kuncz, unde s-au făcut construcţii ilegale şi oamenii nu au acte de spaţiu cu care să-şi facă documente. Ni s-a promis că problema se va discuta în Consiliul Local Timişoara, şi că se va reglementa într-un fel problema terenurilor şi a construcţiilor din zonă”, ne-a declarat Roxana Marcu, expert coordonator al Biroului Teritorial Timişoara al Avocatului Poporului.