Reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş spun că au primit aprobarea de la Bucureşti pentru semnarea acordului de asociere în vederea realizării proiectului Centrului Intermodal de la Remetea Mare. Acordul va fi semnat săptămâna viitoare, iar lider de proiect este C.N.C.F.R. şi nu C.J. Timiş. Acesta ar fi doar un prim pas în direcţia realizării Centrului Intermodal, care nu garantează însă că proiectului îi vor şi fi alocate fonduri.

Titu Bojin: „Recaşul nu ştiu să aibă acces la mare”. Remetea, se pare, are…

Un proiect controversat, care a constituit multă vreme obiect de dispută între politicienii din Timiş, a ajuns, zilele acestea, într-o nouă etapă: cea a obţinerii acordului de principiu pentru realizarea sa. Acest lucru nu înseamnă, însă, depăşirea completă a fazei incertitudinilor, reprezentând, totuşi, potrivit declaraţiilor preşedintelui C.J. Timiş, Titu Bojin, un motiv de a spera că licitaţia pentru demararea acestui proiect ar putea începe anul acesta. În eventualitatea în care săptămâna viitoare va fi semnat acordul de asociere, Centrul Intermodal Timişoara va deveni primul centru de acest gen din România şi singurul a cărui documentaţie este întocmită în fază avansată. 

Preşedintele C.J. Timiş s-a declarat încrezător în şansele de materializare a proiectului, precizând că va fi constituită şi comisia pentru negocierea cumpărării suprafeţelor de teren care se află în acest moment în proprietatea unor persoane fizice.

Referindu-se la numeroasele controverse iscate de-a lungul timpului în legătură cu şansele de concretizare a proiectului, Titu Bojin declară că, din punct de vedere tehnic, amplasarea acestui centru este mai avantajoasă la Remetea Mare, întrucât localitatea va avea acces rapid la D.N.6, prin realizarea unei conexiuni, şi acces la calea ferată, din gara din Remetea, o parte din infrastuctura de transport feroviar existând deja. Liderul C.J. Timiş mai spune că pe lista condiţiilor necesare pentru aprobările preliminarii figurează respectarea unor condiţii, unele dintre ele legate de amplasarea unui astfel de centru în proximitatea unor căi de acces aerian, rutier, feroviar, maritim sau fluvial. „Recaşul nu ştiu să aibă acces la mare”, a declarat, ironic, Titu Bojin, făcând trimitere în context la acuzele venite din partea reprezentanţilor P.D.L., care au legat decizia intempestivă de relocare a centrului intermodal de la Recaş – acolo unde o parte din teren era pus la dispoziţie gratuit de către stat şi unde existau deja aprobările preliminarii pentru o parte din documentaţie – de interesele imobiliare din zona Remetea Mare ale actualului preşedinte de Consiliu Judeţean şi ale unor persoane apropiate P.S.D.

„35 de hectare la Recaş costă cât 100 de hectare la Remetea” – este argumentul cu care preşedintele C.J. Timiş vrea să motiveze decizia de relocare a Centrului Intermodal de la Recaş la Remetea. Despre realizarea proiectului în sine, susţine că acesta va aduce bunăstare şi va contribui la crearea de 1.200 de noi locuri de muncă, pe lângă numeroasele investiţii individualizate conexe care vor fi făcute în zonă.

Titu Bojin anunţă că C.N.C.F.R. va fi lider de proiect şi că se aşteaptă, ca un prim pas, semnarea acordului de asociere a autorităţilor judeţene cu această companie, săptămâna viitoare, la Bucureşti. 

Opoziţia acuză interese imobiliare majore

De proiectul Centrului Intermodal s-au legat de-a lungul timpului numeroase dispute ale politicienilor locali, în contextul în care, după instalarea lui Titu Bojin în fotoliul de preşedinte al C.J. Timiş, printr-o decizie aparent inexplicabilă şi rămasă insuficient argumentată de către reprezentanţiii noii puteri, s-a optat pentru relocarea investiţiei de la Recaş – deşi acolo era deja pus la dispoziţie teren gratuit, aparţinând Primăriei, şi erau întocmite şi aprobate o parte din documentele preliminarii.

Fostul ministru al Agriculturii, democrat-liberalul Valeriu Tabără, a semnalat atunci că, dacă nu s-ar fi decis relocarea proiectului, Timişoara ar fi avut deja Centru Intermodal şi a avertizat că decizia de relocare, motivată de interese imobiliare existente în zona Remetea Mare, risca să coste autorităţile judeţene pierderea proiectului. “Dacă s-ar fi mers pe varianta Recaş, speculanţii de terenuri nu ar fi avut nimic de câştigat, aceasta deoarece administraţia locală punea la dispoziţie întreaga suprafaţă. În schimb, la Remetea Mare, terenurile trebuie achiziţionate de la proprietari. Este limpede ce preţuri ar urma să aibă tranzacţiile cu terenuri la Remetea Mare, susţinute, evident, cu bani europeni, şi cam cine ar fi putut beneficia de pe urma vânzării lor”, declara fostul ministru Valeriu Tabără, atunci când a fost luată decizia de relocare.

Şi consilierul judeţean P.D.-L. Marius Martinescu a apreciat că este evident că, din moment ce s-a dorit schimbarea soluţiei iniţiale, pentru care exista întocmită şi era aprobată inclusiv documentaţia iniţială necesară, “există un interes legat de zona Remetea Mare, mai ales că există destul de multe informaţii relevante legate de cine sunt, de fapt, marii proprietari de terenuri din zona Remetea Mare”.