Consiliul Superior al Magistraturii analizează varianta desfiinţării instanţelor militare şi transformarea lor în secţii sau departamente ale instanţelor cu statut normal. În cazul Timişoarei, este greu de estimat ce s-ar întâmpla în această variantă cu sediul Parchetului Militar, care este monument istoric, „vânat” de diverşi investitori imobiliari.

Vremuri şi condiţii noi

Desfiinţarea stagiului militar obligatoriu, dar şi reducerea efectivelor Armatei au făcut ca şi numărul cauzelor de la instanţele militare să se diminueze în mod proporţional.

În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii analizează posibilitatea desfiinţării acestui tip de instanţe, pe considerentul că nu şi-ar mai justifica existenţa în actuala formulă, în raport cu volumul de activitate gestionat. Zilele trecute, au fost făcute mai multe interpelări parlamentare în care se solicită informaţii suplimentare pe această temă. „În concluziile unui raport elaborat de un grup de lucru din cadrul CMS se fac recomandări în legătură cu activitatea instanţelor militare, precizându-se că în actuala formă de organizare nu sunt respectate garanţiile de independenţă şi imparţialitate  impuse de înfăptuirea actului de justiţie”, se arată într-una dintre aceste interpelări, semnate de deputatul UNPR Florin Gheorghe. Conform aceluiaşi raport, „concluzia justă, care nu dă loc la echivocuri, este cea a desfiinţării instanţelor militare ca fiind inadecvate actualului sistem judiciar. Desfiinţarea instanţelor militare este singura soluţie ce dă satisfacţie atât eficienţei activităţii sistemului de justiţie, cât şi asigurării tuturor garanţiilor de independenţă şi imparţialitate ale instanţelor şi judecătorilor din România.”

Discuţiile legate de desfiinţarea acestui  tip de instanţe sunt confirmate şi de judecătorul Cristian Danileţ. „Da, se discută tot mai intens de această variantă, deşi un proiect de lege în acest sens încă nu a fost realizat. Argumentul ar fi că majoritatea sunt ineficiente în raport cu resursele consumate şi nu îşi mai justifică existenţa în această formă. Judecătorii urmează să fie transferaţi probabil la instanţele civile, unde pot judeca în continuare în dosare în care sunt implicate cadre militare. La unele instanţe militare judecătorii au în medie unul sau două dosare pe an, în timp ce la instanţele civile media este de 100 de dosare pe judecător”, spune Cristi Danileţ.

Un volum mic de activitate

Inspecţia Judiciară a realizat, în acest an, un raport legat de instanţele militare, care a fost interpretat de multe persoane din sistem ca o avanpremieră la o eventuală decizie de desfiinţare a instanţelor de acest tip.

În acest document se arată că la Tribunalul Militar Timişoara, instanţa a funcţionat şi funcţionează cu doar doi judecători, atribuţiile colegiului de conducere fiind exercitate de către preşedintele instanţei, iar „acest fapt a fost consemnat şi în procesele-verbale întocmite la începutul fiecărui an de către preşedintele instanţei privind inexistenţa numărului de judecători necesar pentru constituirea colegiului de conducere.”

Pe acest considerent, raportorii CSM menţionează că perpetuarea pe o durată mare de timp a funcţionării unei instanţe cu un număr redus de judecători poate crea vulnerabilităţi în activitatea instanţelor în situaţia ivirii unor situaţii de incompatibilitate a unor judecători sau în perioada imposibilităţii obiective de a fi în instanţă. „Chiar dacă în prezent două Tribunale Militare, Iaşi şi Timişoara, funcţionează cu un deficit de personal, această situaţie nu poate fi apreciată ca fiind una care să afecteze activitatea instanţei, în condiţiile unui volum de activitate redus care permite funcţionarea în aceste condiţii”, se mai arată în documentul CSM.

Tribunalul Militar Timişoara, menţionează oficialii CSM, a înregistrat în 2013 29 de dosare, din care 28 de cauze au fost soluţionate, iar în anul 2014, 45 de dosare, din care 41, soluţionate. „Persoanele cu atribuţii privind primirea actelor de sesizare a instanţei menţionează data certă de primire a actului şi ora de primire, excepţie făcând Tribunalul Militar Timişoara şi Tribunalul Militar Iaşi, justificarea prezentată în aceste cazuri fiind aceea că se înregistrează câte un singur dosar la un interval de câteva zile, nefiind necesară menţionarea orei de primire”, se mai specifică în acelaşi raport. Document în care se precizează şi că la Tribunalul Militar Timişoara şi Tribunalul Militar Iaşi nu au fost constituite boxe pentru persoanele private de libertate.

Tribunalul Militar Timişoara are competenţă pe judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Dolj, Gorj şi Mehedinţi şi judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.

La ultimul control al Inspecţiei Judiciare, legat de instrumentarea dosarelor cu greutate, legate de fraude ce afectează bugetul Uniunii Europene, infracţiuni conexe combaterii fenomenelor de spălare a banilor şi finanţare a actelor de terorism, evaziune fiscală sau contrabandă Tribunalul Militar Timişoara a fost pomenit într-o singură frază, în care se menţionează că „pe rolul Tribunalului Militar Cluj, a Tribunalului Militar Timişoara şi a Tribunalului Militar Iaşi nu au fost înregistrate dosare având ca obiect infracţiunile la care se referă controlul tematic.”

La un alt raport tematic publicat de Inspecţia Judiciară în acest an, legat de dosarele „cu vechime de pe rolul instanţelor şi unităţilor de parchet, se menţionează că la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara s-a făcut o analiză a activităţii de urmărire penală desfăşurată în semestrul I al anului 2014, inclusiv cu privire la dosarele mai vechi de la data înregistrării în sistem, a celor în care se apropie împlinirea termenului de prescripţie al răspunderii penale, iar în urma acestei analize s-a constatat că se impun măsuri concrete de eficientizare şi urgentare a soluţionării dosarelor mai vechi, cu precădere şi a celor în care s-a dispus începerea urmăririi penale de peste 6 luni, urmându-se a se insista asupra ritmicităţii îndeplinirii actelor din dosare. „La data de 8 octombrie 2014, prim-procurorul militar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara a efectuat o analiză a unicului dosar mai vechi de cinci ani de la data sesizării, înregistrat la această unitate la data de 3 martie 2014, iar în cadrul şedinţei de analiză de la aceeaşi dată s-a atras atenţia asupra soluţionării cu celeritate a cauzelor mai vechi de şase luni de la începerea urmăririi penale şi un an de la sesizare”, se menţionează în raportul Inspecţiei Judiciare

Pe de altă parte, nu se poate uita nici faptul că unităţile militare de parchet, vizate şi ele de spectrul comasării cu unităţile similare „civile” teritoriale, au fost implicate activ, inclusiv pe plan local în analizarea dosarelor revoluţiei, care au implicat un volum uriaş de activitate. În acest sens, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie preciza zilele trecute, în contextul în care a finalizat cercetările în dosarul 11/P/2014 privind fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri, că faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989 au făcut, iniţial, obiectul a 4.544 de dosare penale, iar în 169 dosare cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara.

„Având în vedere incidenţa prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, iniţial, au făcut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfăşurării cercetărilor, în 2.172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în funcţie de zonele în care au avut loc evenimentele.  În raport de competenţa materială, respectiv de complexitatea cauzelor, o parte dintre dosarele instrumentate iniţial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare”, mai precizau reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Perspective neclare

Din datele prezentate, raportate strict la Tribunalul Militar Timişoara, nu reies motive clare pentru care s-ar impune desfiinţarea instanţei, exceptând, poate, argumentul unui volum ceva mai redus de activitate, în comparaţie cu instanţele civile.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla pe viitor cu această instanţă cu o acoperire teritorială destul de mare. La fel de incertă, din perspectiva eventualei desfiinţări, este şi soarta pe care ar putea-o avea clădirea în care funcţionează Tribunalul Militar şi unitatea de parchet aferentă, precum şi terenul aferent, de pe strada Popa Şapcă. Nu este lipsit de importantă în acest sens să se constate că zona în sine este vizată de mult de diverşi investitori imobiliari, care au pe spaţiile de pe Popa Şapcă planuri mari legate de amenajarea de parcări supraetajate cu taxă, dar şi de spaţii comerciale, în apropiere derulându-se un alt proiect important, legat de extinderea actualului mall. Nu trebuie ignorat însă, în acest context, faptul că impunătoarea clădire din Timişoara a Tribunalului Militar este astăzi un  edificiu cuprins în Registrul Naţional al Monumentelor Istoric. Imobilul este considerat monument istoric, cuprins în nomenclatorul de resort al obiectelor de patrimoniu cultural. Astfel că orice modificare exterioară este neavenită sau cel mult permisă după evaluări de specialitate şi autorizaţia factorilor competenţi.

Din acest punct de vedere, strict zonal, se mai poate spune că până acum nu au existat decizii foarte inspirate legate de clădiri ale  Ministerului Justiţiei, dacă este să se facă raportarea doar la cazul faimos al sediului Judecătoriei Jimbolia, unde această instanţă nu a funcţionat nicio­dată, deşi clădirea a fost finalizată în 2006, costând aproape jumătate de milion de euro.