Rapoartele Curţii de Conturi privind finanţare asociaţiilor şi cluburilor sportive de către Primărie ar putea face victime colaterale. Recent, conducerea Primăriei a anunţat că ia în calcul desfiinţarea Serviciului Juridic şi angajarea “unor oameni competenţi”. Reprezentanţilor Serviciului Juridic li se reproşează că au dat în mod superficial avizul de legalitate Hotărârilor de Consiliu Local legate de finanţarea asociaţiilor sportive, care li se impută acum executivului Primăriei şi Consiliului Local.

Primar: “Se pare că dăm salariu degeaba unor oameni”

Rapoartele incriminatorii ale Curţii de Conturi, legate de legalitatea finanţării asociaţiilor sportive cu fonduri de la bugetul local, au făcut ca reprezentanţii Primăriei să ia în calcul inclusiv posibilitatea desfiinţării Serviciului Juridic al Primăriei, care ar fi avut obligaţia să dea avizul de legalitate proiectelor de hotărâri ale Consiliului Local prin care s-au aprobat respectivele finanţări.

Propunerea a venit chiar din partea conducerii Primăriei, care menţionează că nu este normal ca aleşii locali să ajungă să fie timoraţi din cauză că nu sunt siguri că deciziile votate în Consiliul Local sunt legale, şi în această situaţie se gândeşte la posibilitatea angajării unor firme de avocatură, care să îndeplinească atribuţiile Serviciului Juridic.

“S-a ajuns la situaţia în care se pare că dăm salariu degeaba unor oameni şi, în perspectivă, mă gândesc dacă nu este cazul, să recurgem la desfiinţarea Serviciului Juridic şi la contractarea unei firme de consultanţă juridică, cu oameni competenţi, să facem o analiză de costuri şi să vedem. Că să iei salar şi să nu fii în stare nici să dai un aviz pe un material făcut de alţii, nici să vii tu cu o alternativă, nu e în regulă. Efectele apar deja”, a declarat primarul Nicolae Robu.

Un raport contestat

Mărul discordiei în acest caz este ultimul audit al Curţii de Conturi legat de asocierea cu privire la echipa ACS Poli. Conform acestui audit, forma pe care a luat-o noua asociaţie înfiinţată, aceea de persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, nu este în acord cu prevederile Legii 215/2001, deoarece „noua asociaţie înfiinţată nu este de utilitate publică şi nici nu este serviciu public de interes local. Atâta timp cât asociaţiile, fundaţiile, federaţiile asociaţiilor sau ale fundaţiilor nu şi-au obţinut statutul de utilitate publică, ele sunt persoane de drept privat fără scop lucrativ”. Concluzii care ar fi trebuit trase încă de acum trei ani, din momentul asocierii.

Conform aceluiaşi audit, angajarea cheltuielilor pentru finanţarea celor patru asociaţii fără scop patrimonial, cluburi sportive de drept privat, prin aprobarea de contribuţii financiare sub formă de cotizaţie anuală, este contrară prevederilor legale referitoare la sprijinirea finanţării structurilor sportive de către unităţile administrativ teritoriale. Auditorii estimează un prejudiciu de peste 35 de milioane de lei. De altfel, un prejudiciu, în valoare de aproximativ 17 milioane de lei, a fost constatat şi în cazul finanţării oferite unor cluburi sportive de Consiliul Judeţean Timiş.

Mai mulţi consilieri locali au sesizat, însă, discrepanţe şi formulări neclare ce accentuează incertitudinea în ultimele rapoarte de audit ale Curţii de Conturi cu privire la finanţarea structurilor sportive de la bugetul local.
Astfel, sunt subliniate formulări de tipul “echipa de control nu poate stabili cu exactitate cuantumul de care puteau beneficia structurile sportive  întrucât Primăria Timişoara nu a stabilit modalitatea de decontare”, în condiţiile în care la finalul raportului Curţii de Conturi se precizează un prejudiciu clar.

Totodată, se menţionează şi o formulare în care chiar Curtea de Conturi remarcă ambiguitatea legală legată de aceste finanţări, menţionând că “echipa constată că asocierea aşa cum a fost hotărâtă de Judecătoria Timişoara este permisă prin prisma OUG 26/2000 cu privire la asociaţii şi  fundaţii, dar este nepermisă prin prisma Legii 215/2001 a administraţiei publice locale.”

Consilierul local PNL Ciprian Jichici spune că aceste hotărâri prin care se decidea finanţarea asociaţiilor şi cluburilor sportive au purtat toate avizul de legalitate al Serviciului Juridic al Primăriei. “Din punctul meu de vedere, formulările din aceste rapoarte sunt tendenţioase, şi consider că auditorii au depăşit cu mult atribuţiile Curţii de Conturi. Sunt o serie de afirmaţii pe care sper că instanţa le va desfiinţa”, mai spune Ciprian Jichici.

Un serviciu care gestionează peste 2700 de procese

A general view shows an empty Palestinian parliament in the West Bank city of Ramallah, following Israel’s arrest of some 20 Hamas lawmakers across the West Bank June 29, 2006. Israel seized Hamas cabinet ministers in the occupied West Bank on Thursday as it prepared to broaden a military offensive into the northern Gaza Strip, pressuring Palestinian militants to release a kidnapped soldier. REUTERS/Loay Abu Haykel (PALESTINIAN TERRITORIES)

Anul trecut Primăria a fost angrenată în 2.749 de cauze, din care la Curtea Constituţională, şapte cauze, la Curtea de Apel Timişoara – 464, la Tribunalul Timiş – 1.092,  la Judecătoria Timişoara – 860, la Parchete – 23,  la executori judecătoreşti – şapte. Tot anul trecut 568 de dosare noi s-au adăugat celor deja existente.

Astfel, deşi este de înţeles că, la o instituţie de mărimea şi importanţa Primăriei Timişoara, angrenarea în diverse procese este inevitabilă, totuşi numărul acestora continuă să rămână extrem de mare.

În acest contex, una dintre promisiunile actualei echipe de la conducerea Municipalităţii timişorene viza şi reglementarea problemei miilor de procese în care este angrenată Primăria, pentru că orice proces al unei instituţii publice nu este o veste bună, dacă se ţine cont de banii, tim­pul şi funcţionarii publici implicaţi în gestionarea res­pec­tivei acţiuni. Cu toate acestea, numărul de procese a continuat să rămână mare. Dintre aceste procese, 97, au ajuns, anul trecut, până la ultima instanţă posibilă – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –, ceea ce înseamnă că Primăria investeşte de ani buni resurse materiale şi umane în respectivele acţiuni, ţinând cont că au trecut prin cel puţin trei instanţe până în prezent.

Reprezentanţii Serviciului Juridic al Primăriei Timişoara declarau că, în medie, zilnic au existat între 20 şi 50 de dosare la diferite instanţe. Şi dacă victoriile notabile în instanţă au fost consemnate în rapoartele anuale din acestea au lipsit situaţiile legate de raportul proceselor pierdute şi câştigate. Aceasta, deşi chestiunea a interesat şi consilierii locali. Reprezentanţii grupului de consilieri locali al PDL spuneau, în urmă cu doi ani, că au sesizat existenţa unui număr foarte mare de procese şi au solicitat, într-o intervenţie formulată în Consiliul Local, să se prezinte o situaţie cu numărul exact de procese în care e implicată instituţia, precum şi o situaţie cu numărul de acţiuni pierdute şi câştigate de Municipalitate care, e de fapt, mult mai relevantă. Consilierii spun că s-a făcut această solicitare pentru a se vedea gradul de implicare al Primăriei în anumite litigii, dar, din păcate, nu s-a primit niciun răspuns la cererea lor. 

Pe umerii aceluiaşi serviciu este transferată acum şi responsabilitatea litigiului legat de contestarea rapoartelor Curţii de Conturi cu privire la finanţarea cluburilor sportive.

În urma ultimului raport al Curţii de Conturi legat de finanţarea unor asociaţii şi cluburi sportive de către Primăria Timişoara, Municipalitatea a decis să conteste acest audit la forurile superioare ale instituţiei. Dacă această solicitare de revizuire va fi respinsă, Municipalitatea poate contesta raportul în instanţă. Problema este că, într-o astfel de situaţie, până la finalizarea procesului, decizia Curţii de Conturi trebuie pusă în aplicare, efectele fiind destul de grave, inclusiv în ceea ce priveşte finanţarea Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, care ar trebui stopată, lucru care ar reduce şi mai mult şansele ca acest statut să-i fie conferit oraşului de pe Bega.

Conform unor consilieri locali, eventualele despăgubiri care ar trebui plătite în urma confirmării raportului de audit în instanţă ar trebui împărţite cu Prefectura, care avea obligaţia de a stabili caracterul legal al hotărârilor de Consiliu Local care aprobau finanţările către asociaţiile şi cluburile sportive, dar şi cu o parte din auditorii Curţii de Conturi, care nu ar fi sesizat nereguli la controalele anterioare.