Un subpasaj care va trece chiar prin faţa clădirii Operei şi îşi propune să valorifice infrastructura pasajului subteran existent deja în zonă este unul dintre proiectele pe care Municipalitatea le pregăteşte timişorenilor pentru 2015. Realizarea subpasajului va fi parte a unui proiect de anvergură, care va permite şi închiderea completă a inelului 1 de circulaţie, aferent centrului istoric al oraşului.

Pasajul pietonal din Piaţa Victoriei, convertit în pasaj rutier

Punct final în prima etapă a proiectului care vizează realizarea unui subpasaj rutier în Piaţa Victoriei, din Timişoara. Potrivit informaţiilor oferite de primarul Nicolae Robu, recent a expirat termenul legal de depunere a contestaţiilor vizând efectuarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic care să permită reorganizarea circulaţiei rutiere pe Inelul I de circulaţie şi reproiectarea infrastructurii rutiere şi de transport public. Proiectul va permite, pe sectorul cuprins între str. Sf. Ioan – Piaţa Victoriei – b-dul. I.C. Brătianu, realizarea unui pasaj în subteran, după finalizarea lucrărilor de transformare a pasajului pietonal din Piaţa Victoriei în pasaj rutier.

Edilul anunţă că nu au fost înregistrate contestaţii şi precizează că se poate proceda la semnarea contractului cu firma câştigătoare, S.C. Exe Company. RO S.R.L., din Bucureşti. Primarul mai spune că suma pe care Municipalitatea o va achita de la bugetul local pentru întocmirea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic este de102.507,8 lei + TVA.

Nicolae Robu reaminteşte că propunerea iniţială transmisă Municipalităţii timişorene a fost aceea de a primi studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic gata întocmite şi achitate de către un sponsor, în situaţia în care valoarea în sine a documentaţiei nu ar fi depăşit limita de 30.000 de euro.

Cum însă propunerile primite de către reprezentanţii sponsorului din partea unor proiectanţi locali au fost oferte care depăşeau valoarea de 100.000 de euro, s-a decis încredinţarea lucrărilor de întocmire a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic prin licitaţie publică, urmând ca Primăria să achite contravaloarea lor cu fonduri de la bugetul local.

Reconfigurare radicală a centrului oraşului

„Dacă pe Champs Elysees există subpasaj la doi paşi de Arcul de Triumf, la fel şi noi putem face un subpasaj care să fie în armonie cu toată zona, astfel încât să dea un plus de frumuseţe zonei şi nu să strice zona”.

Nicolae Robu, primarul Timişoarei

Proiectul care îşi propune realizarea unui subpasaj în Piaţa Victoriei urmează să modifice întregul aspect al zonei centrale a oraşului, întrucât el presupune reproiectarea infrastructurii rutiere, rezultând un inel de trafic care va avea sens unic şi care va funcţiona în jurul centrului istoric al oraşului.

Edilul-şef nu a putut oferi detalii despre lungimea totală a pasajului care va fi realizat, dar a furnizat informaţii de ordin general referitoare la punctele care vor marca accesul şi ieşirea din subpasaj şi care vor fi situate, cel mai probabil, la intersecţia străzii Paris cu b-dul. Republicii şi respectiv în zona situată la capătul subpasajului care străbate Piaţa Victoriei, la intersecţia cu b-dul. I.C. Brătianu.

Astfel, circulaţia generală, pe sens unic, va fi posibilă, după realizarea subpasajului, pe traseul: Piaţa Mărăşeşti – str. Ghe. Dima – str. Sf. Ioan/str. Paris – pasaj subteran Piaţa Operei – b-dul I.C. Brătianu – str. Hector – Piaţa I.C. Brătianu – str. Oituz – Piaţa Mărăşeşti.

Potrivit informaţiilor oferite de edil, proiectanţii vor avea în vedere atât nevoile conducătorilor auto ai unor mijloace de transport cu gabarit mare, cât şi nevoile conducătorilor auto care au în dotare maşini mici sau jeep-uri. Aceştia din urmă vor putea utiliza, de altfel, subpasajul care va trece prin faţa clădirii Operei şi care va permite accesul tuturor maşinilor ce nu depăşesc în înălţime 2,60 – 2,80 metri.

În plus, pentru acoperirea necesarului de locuri de parcare, Nicolae Robu a anunţat că Municipalitatea intenţionează să realizeze un parcaj subteran cu 350 – 400 de locuri disponibile, în zona delimitată între clădirea Modex şi colţul dinspre parc al Liceului „Ion Miu”.

„Această nouă parcare care va fi realizată, alături de cele 500 de locuri de parcare din spatele magazinului Bega ar trebui să acopere necesarul de locuri de parcare din zona centrală. Şi, dacă vom reuşi să realizăm, aşa cum ne-am propus, şi un parcaj cu 1.000 de locuri în zona Oituz, atunci problema aceasta poate fi considerată rezolvată”, afirmă primarul.

Realizarea în sine a lucrărilor, după estimarea costurilor pe care proiectul le va implica, se va face cu fonduri de la bugetul local, la care se vor adăuga, în măsura în care va fi posibil, fonduri europene din exerciţiul bugetar 2014 – 2020.

Licitaţia pentru încredinţarea lucrărilor de execuţie se va organiza însă în 2015, spune edilul, tot atunci fiind preconizată şi începerea efectivă a lucrărilor. „Proiectul va avea în vedere ca intrarea şi ieşirea din pasaj să fie în armonie cu arhitectonica zonei”, informează Nicolae Robu, care apreciază că, fiind vorba despre un proiect de o asemenea anvergură, lucrările ar putea costa mult, dar că este imperios necesar să îi fie conferită o notă de frumuseţe zonei:

„Dacă pe Champs Elysees există subpasaj la doi paşi de Arcul de Triumf, la fel şi noi putem face un subpasaj care să fie în armonie cu toată zona, astfel încât să dea un plus de frumuseţe zonei şi nu să strice zona”, conchide primarul Timişoarei.

Adrian Orza, fost viceprimar al Timişoarei: “Am mari îndoieli că se va realiza respectivul pasaj”

Dacă nu se va găsi finanţarea disponibilă pentru acest proiect, Primăria se va alege cu o nouă documentaţie care nu serveşte la nimic. De altfel, există la nivelul unei părţi a consilierilor locali rezerve destul de mari legate de materializarea acestui proiect. “Eu unul, nu cred că se va realiza acest pasaj. Nu consider că lucrarea este prioritară, şi, în plus, este foarte sensibilă din punct de vedere arhitectural. Zona nu se pretează la săpături, clădirile istorice din zonă sunt pe piloni de lemn şi ar putea fi şubrezite de aceste lucrări. În concluzie, am mari îndoieli că acest proiect este realizabil”, spune consilierul P.N.Ţ.C.D. Adrian Orza, fost viceprimar al Timişoarei.

Un alt consilier P.N.Ţ.C.D., Bogdan Herzog, declară că faptul că Primăria achiziţionează documentaţia pentru acest proiect fără să aibă certitudinea că are finanţare pentru acesta este un alt demers “în stilul actualei administraţii, caracterizate de mult zgomot, aparenţa că se face ceva şi cam atât”. Acesta mai spune că are în continuare mari rezerve legate de acest proiect, din punct de vedere al oportunităţii, al posibilităţii de realizare şi al raportului cost-beneficiu.

Un proiect cu multe rezerve

Scepticismul unor consilieri locali cu privire la oportunitatea achiziţiei documentaţiei pentru pasajul din Piaţa Victoriei este legat şi de faptul că mai există precedente în care, la proiecte mari precum cel al subpasajului rutier, pentru care nu a existat certitudinea obţinerii unei finanţări pentru demararea propriu-zisă a proiectului, Primăria a cumpărat studii de fezabilitate scumpe şi, până la urmă, acestea au expirat fără ca investiţia pentru care au fost realizate să mai demareze.

Încă din momentul în care Primăria anunţa schimbul de terenuri realizat pentru “Acvariu” şi amenajarea în zonă a unui pasaj rutier subteran, o parte din aleşii locali au precizat că pentru acest proiect, pentru care Primăria a făcut deja un schimb de terenuri, nu exista un studiu de fezabilitate preliminar care să ateste că realizarea proiectului este posibilă. Mai mulţi consilieri s-au arătat nemulţumiţi de faptul că nu le-a fost prezentat niciun studiu de fezabilitate care să argumenteze posibilitatea şi dezirabilitatea construirii acestui pasaj.

Astfel, se estimează că Primăria ar putea avea mari surprize în momentul în care ar realiza, post-factum, documentaţia premergătoare construirii pasajului. Mai precis, ar putea să constate că acel pasaj este imposibil de realizat sau că presupune nişte costuri pe care bugetul local nu şi le permite.

Specialişti care au contribuit la realizarea pasajului pietonal din Piaţa Operei, în anii 1978 – 1979, spun şi ei că realizarea în zonă a unui pasaj pentru autoturisme s-ar putea lovi de probleme extrem de mari. Potrivit acestora, în anii ’70, când a început realizarea acelui pasaj, costurile au fost atât de mari, încât investiţia nu a putut fi aprobată doar local, fiind nevoie de o decizie a Consiliului de miniştri.