Cu ocazia operaţiunilor de evaluare şi reevaluare a patrimoniului propriu, Primăria Timişoara a reuşit să identifice în intravilan o serie de parcele mari care aparţin unor structuri administrative defuncte ale Republicii Socialiste România. Ca atare, Municipalitatea întreprinde acum demersuri pentru trecerea lor în proprietate.

Parcele ale unor instituţii care nu mai există

Procedurile de identificare şi evaluare corectă a patrimoniului Municipalităţii timişorene dau rezultate, Primăria Timişoara reuşind să identifice, printre altele, în intravilan mai multe parcele de teren destul de mari care nu mai aparţin cuiva şi care, potrivit legii, pot fi trecute în domeniul public timişorean.

Pentru intrarea în posesie, Primăria Timişoara mizează pe două prevederi legislative care stipulează că „terenurile aflate în proprietatea statului,   situate în intravilanul localităţilor şi care sunt în administrarea primăriilor,  trec în proprietatea municipiilor”, şi că „moştenirile vacante revin comunei,  oraşului sau, după  caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau  bunurile la data deschiderii moştenirii şi intrăîn domeniul lor privat. Este  considerată nescrisă orice dispoziţie testamentară care, fără a stipula  transmiterea bunurilor moştenirii, urmăreşte să înlăture această regulă.”

De această dată terenurile identificate aparţin unor structuri administrative ale fostului stat comunist, în această situaţie fiind un teren de pe Calea Şagului care aparţine în scripte ca fiind al Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Timişoara, precum şi o păşune şi un teren pentru drum care aparţin, scriptic, Sfatului Popular al oraşului Timişoara.

Problema „patrimoniului poporului” rămas de dinainte de 1989 nu este doar a Primăriei. Sunt multe terenuri şi clădiri care aparţin unor structuri care nu mai există, iar situaţia e mult mai complicată în cazul imobilelor şi bazelor sportive sau de agrement realizate prin muncă patriotică, neintabulate sau intabulate pe Uniunea Tineretului Comunist ori pe fosta Uniune Generală a Sindicatelor din România.

„S-au realizat foarte multe clădiri şi baze de agrement prin această muncă patriotică, efectuată în cadru organizat, pentru că nu era un act voluntar, benevol, ci se muncea pe baza unor norme, stabilite de sus”, îşi aminteşte istoricul timişorean Vasile Dudaş.

„Revelaţii” şi pe parcursul anului trecut

Având în vedere faptul că Primăria Timişoara trebuie să se pregătească pentru proiecte de investiţii de amploare, precum cel al aqua-park-ului, pentru care are nevoie şi de suprafeţe de teren pe măsură, Municipalitatea e decisă să continue operaţiunea de clarificare a statutului cadastral al unor proprietăţi de pe raza oraşului.

Surprizele nu au încetat să apară, fiind descoperite şi anul trecut o serie de terenuri care, după statutul cadastral, par să fie ale nimănui şi pe care Primăria are dreptul să le ia în posesie. În noiembrie 2015 Primăria identifica un teren pe strada Martir Miroslav Todorov, cu suprafaţă totală de 4.117 metri pătraţi, un teren pe strada Nicolinţ, cu suprafaţa totală de 337 metri pătraţi, unul pe strada Panselelor, de 536 de metri pătraţi, unul pe strada Ciocârliei, de 1.585 de metri pătraţi, şi unul pe strada Romaniţei, de 647 de metri pătraţi, care aparţin unor structuri “defuncte”, respectiv Consiliului Popular Timişoara şi ICRAL (Întreprinderea de Construcţii, Reparaţii şi Administrare Locativă).    

Aceste terenuri au fost trecute în proprietatea privată a municipiului Timişoara, însă intabularea se poate face după verificarea existenţei cererilor de revendicare sau litigiilor asupra fiecărui teren în parte, mai ales că este posibil ca, la fel ca în cazul altor terenuri sau imobile cu statut similar, să apară la minut „moştenitori” surpriză, care să revendice aceste suprafeţe care valorează sute de mii de euro.