O izbândă în instanţă a Primăriei Timişoara în cazul unuia dintre imobilele care găzduieşte Clinica de Balneologie, a fost anunţată vineri de primarul Nicolae Robu. Soluţia pronunţată este definitivă şi prevede ca proprietarul imobilului să primească despăgubiri din partea Statului român, prin Fondul Proprietatea. 

Un alt proces, în luna februarie

Clădirea Clinicii de Balneologie şi Recuperare Medicală, care aparţine Spitalului Clinic Municipal Timişoara, risca evacuarea, întrucât proprietarul a solicitat în instanţă recuperarea în natură a clădirii. Edilul Nicolae Robu anunţă, însă, că imobilul de pe bulevardul C. D. Loga nr. 42, adică o parte din sediul Clinicii de Balneologie, va rămâne în proprietatea Primăriei Timişoara. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat cauza în favoarea Primăriei, urmând ca proprietarul care revendică imobilul de la numărul 42 aă fie despăgubit. Nicolae Robu mai spune că variantele posibile erau restituirea clădirii în natură către actualul proprietar, situaţie care ar fi ridicat însă problema relocării Clinicii de Balneologie, sau despăgubirea proprietarului.

În 11 ianuarie 2008, reprezentanţii Spitalului Clinic Municipal au respins revendicarea proprietarului Carina Magda Popescu. Managerul de atunci al spitalului, dr. Octavian Creţu, a catalogat încă de la început situaţia Clinicii de Balneologie ca fiind una „specială”, întrucât, fiind vorba despre o expropriere, potrivit normelor U.E., „exproprierea pentru utilitate publică a cărei destinaţie se păstreaza nu se retrocedează”.

Edilul afirmă acum că decizia instanţei a fost bazată în primul rând pe faptul că au fost făcute investiţii la imobil şi a fost dublată suprafaţa construită: „S-a hotărât astfel pentru că s-a constatat că acolo s-au construit noi corpuri a căror arie desfăşurată însumează peste 100% din aria desfăşurată iniţial”. Responsabilitatea de a acorda despăgubirile îi revine Statului român, prin Fondul Proprietatea, şi nu Primăriei Timişoara.

În cursul lunii februarie este programat, potrivit precizărilor lui Nicolae Robu, un nou termen de judecată, de această dată referitor la o altă parte din clădirea în care funcţionează Clinica de Balneologie, cea situată pe bulevardul C.D. Loga numărul 44. Edilul se declară încrezător că seria câştigurilor în instanţă ale Primăriei Timişoara în procesele care privesc imobile aflate în litigiu va continua şi afirmă că a solicitat insistent Serviciului Juridic, pe care l-a trecut în subordinea sa directă, să reprezinte cu maximum de eficienţă Primăria în toate procesele pe care instituţia le are pe rol.

B-dul C.D. Loga, asediat de interese imobiliare

Odinioară, unul dintre cele mai frumoase străzoi ale Timişoarei, bulevardul C.D. Loga a devenit, după Revoluţie, victima revendicatorilor şi a investitorilor în domeniul imobiliar. Aşa se face că, în prezent, multe dintre clădirile situate pe bulevardul C. D. Loga  sunt deţinute de reprezentanţii unor clanuri imobiliare de romi din Timişoara. Aceştia deţin în totalitate, în întreg oraşul, nu mai puţin de 144 de imobile.

De exemplu, Nonu Cârpaci, care deţine 17 proprietăţi în Timişoara – şase clădiri de locuit, şase terenuri intravilane şi cinci subsoluri sau anexe – este, printre altele, şi proprietarul unui teren de 100 de metri pătraţi şi al unei clădiri de peste 100 de metri pătraţi, cu subsol, demisol şi două etaje, pe bulevardul C.D Loga nr. 33.

Alţi membri ai aceleiaşi familii, Covaci şi Mandiţa Cârpaci, deţin mai multe proprietăţi pe b-dul C.D. Loga. La numărul 8, au trei apartamente, o parte dintr-un al patrulea şi sunt coproprietari la alte două, alături de Zina Stanciu şi Viorica Iacob. La numărul 10, tot pe bulevardul C. D. Loga, Vladimir Cârpaci are un apartament, iar Angelica Cârpaci deţine un alt apartament.  La numărul 12, proprietar este Covaci Grefier, iar la numărul 14 – Stancu Trifu. La numărul 16, pe acelaşi bulevard, proprietar este Ionică Cârpaci. În proprietatea Mariei Cârpaci figurează opt apartamente din 11, câte figurează în total în imobilul situat pe bulevardul C.D Loga, la nr. 40 A.

Referindu-se la situaţia imobilului de la numărul 40 A, viceprimarul Traian Stoia spune că proprietarii celor trei apartamente care nu aparţin clanului Cârpaci au primit din partea reprezentanţilor familiei Câr­paci oferte de cumpărare. Elementul de controversă în aceste situaţii l-ar fi reprezentat, potrivit afirmaţiilor viceprimarului, sursa din Primărie care le-ar fi devoalat reprezentanţilor clanului Cârpaci numele, adresele şi restul datelor de contact ale proprietarilor actuali, informaţii de natură confiden­ţială, cunoscute doar de câţiva func­ţio­nari din instituţie. “Sunt convins că nu­mai din Primăria Timişoara puteau ob­ţine aceste informaţii. Oamenii ăştia nu aveau de unde să fie cunoscuţi decât din dosarul de revendicare aflat la Pri­mărie”. Traian Stoia a evitat însă să indice numele persoanei responsabile de furnizarea de informaţii confidenţiale către re­prezentanţii clanului Cârpaci, indicând doar numele mandatarului clanului Cârpaci, în persoana lui Constantin Vişan, “un domn, fost director la Turceni, care se ocupă de lucrurile acestea din punct de vedere tehnic”.

Magnatul Ovidiu Tender, interese imobiliare legate de Vila International, tot pe C.D. Loga

Tot pe b-dul C.D. Loga, vicepri­marul Traian Stoia a semnalat ca fiind problematică situaţia fostei vile de protocol a familiei Ceauşescu, Vila In­ternational, situată la numărul 28. Aceasta se află în zona de protecţie a Liceului “Carmen Sylva” şi face parte din zona protejată a oraşului. Actualii proprietari sunt repre­zen­tanţii Tender Grup, cu 51%, şi, res­pec­tiv, Consiliul Judeţean Timiş, cu 49%.

În acest caz, este în derulare un litigiu care vizează o suprafaţă de 500 de metri pătraţi de teren care ar apar­ţine Centrului Cultural Francez, clădi­re care este revendicată în prezent de fostul proprietar. Întrucât C.J. Timiş, care este co-proprietar al Vilei In­ternaţional, deţine 500 de metri pătraţi în spaţiul revendicat de fostul pro­prietar al Centrului Cultural Francez, sugestia viceprimarului Traian Stoia, pe care acesta a afirmat că a dezbătut-o cu preşedintele C.J. Timiş, Titu Bojin, a fost să se recurgă la un schimb de proprietăţi, care ar putea soluţiona problema.