Conform anunţului făcut la sfârşitul săptămânii trecute de către sindicatele din sănătate, angajaţii din sistemul sanitar vor intra din 28 noiembrie în grevă generală pe termen nelimitat, cerând şi demisia ministrului Sănătăţii, pentru că nu s-a rezolvat niciuna dintre solicitările transmise Ministerului. Reprezentanţii Sanitas Timiş spun că, dacă se vor strânge suficiente semnături, greva generală nu va ocoli nici Timişul.

Măsuri de proteste radicale

După consultările avute la nivel naţional, la sfârşitul săptămânii trecu­te, sindicaliştii din domeniul sanitar au precizat că, întrucât Ministerul Să­nă­tăţii nu s-a arătat până acum deloc dis­pus să coopereze, şi a ignorat lista de revendicări transmisă, se pregăteşte „soluţia finală”, cea mai radicală – gre­va generală.  „Pe 25 noiembrie vom organiza grevă de avertisment, între orele 8,00-10,00, iar pe 28 noiembrie vom declanşa greva generală pe ter­men nelimitat în sistemul sanitar. A doua decizie luată în unanimitate de Federaţia Sanitas: vom cere demisia ministrului Eugen Nicolăescu pentru că nu a rezolvat nimic din ce am cerut până acum şi solicităm implicarea de urgenţă a premierului să rezolve pro­ble­mele din sănătate”, a declarat vice­preşedintele Federaţiei Sanitas, Ma­rius Sepi, care a mai precizat că anga­jaţii din sistemul sanitar sunt deschişi la orice negociere care ar duce la re­zolvarea problemelor ridicate de aceş­tia. „Organizatorii cu conducerea spi­talelor vor stabili treimea de servicii pe care trebuie să o asigurăm obligatoriu, în general se asigură doar urgenţele. Populaţia trebuie să fie liniştită… Nu ne îndreptăm împotriva lor şi îi aşteptăm alături de noi pentru că dânşii, pe bună dreptate, reclamă şi ei ceea ce se în­tâmplă în sistemul sanitar”, a mai spus Sepi. Reprezentantul Sanitas a menţio­nat că are mandat din partea medicilor pentru a anunţa că vor susţine în tota­litate greva anunţată. „Vă asigur, şi am mandat şi din partea şefului Colegiului Medicilor din România, Vasile Astă­răstoae, să vă spun că vor susţine în totalitate această grevă. Au spus că pot să transmit că dânşii sunt dispuşi să îşi întrerupă voluntar activitatea, asta înseamnă demisii în masă. Noi avem alte instrumente, Federaţia Sanitas poate organiza greve, nu s-a pus proble­ma demisiilor în masă, dar medicii spun acest lucru”, a mai spus Marius Sepi.

Angajaţii din sistemul sanitar cer alocarea a minimum 6% din PIB pen­tru sănătate, o legislaţie care să garan­teze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi pri­vat, o lege a salarizării specifică siste­mului de sănătate, apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesio­niştilor de către autorităţi, organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi, precum şi consultarea reală a Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta func­ţio­narea sistemului de sănătate. Fe­de­raţia Sindicatelor Medicilor „Dr. Ioan Cantacuzino” a recomandat tuturor doctorilor din sistemul public să-şi dea acordul pentru participarea la greva de avertisment şi la greva generală orga­ni­zate în luna noiembrie de Federaţia Sanitas. „Având în vedere că guver­nanţii au răspuns la demersurile noas­tre prin tăcere, că guvernanţii nu îşi asumă, public, responsabilitatea pentru subfinanţarea sistemului sanitar, că guvernanţii consideră că s-au achitat cu brio de rezolvarea revendicărilor profesioniştilor din sistemul sanitar, că prin politicile lor financiare, aceiaşi guvernanţi creează premisele unei subminări a sănătăţii publice, la care noi, medicii, nu dorim să fim complici, nu ne rămâne decât o soluţie: greva”, a spus dr. Florin Chirculescu, preşe­dintele Federaţiei Sindicatelor Medi­cilor “Dr. Ioan Cantacuzino”.

„Timişul nu va fi ocolit de grevă”

Prezent la sfârşitul săptămânii trecute la consfătuirile care au avut loc la nivel naţional, organizate de către Federaţia Sanitas, liderul judeţean al Sindicatului „Sanitas”, medicul Livius Cârstea spune că Timişul va lua parte la greva generală organizată în 28 no­iembrie, dacă se va ajunge la această măsură radicală de protest.

„În principiu, rămâne valabil ce s-a stabilit – pe 25 va fi grevă de avertis­ment, iar pe 28 grevă generală. Spe­răm să nu se ajungă până acolo, iar negocierile care probabil că vor avea loc în perioada următoare să ducă la soluţionarea conflictului şi rezolvarea revendicărilor. Dacă nu se va putea evita însă greva generală, probabil că nici Timişul nu va fi ocolit. Rămâne de văzut câte semnături se vor strânge în acest sens la nivelul fiecărui judeţ”, ne-a declarat Livius Cârstea.

Personal din ce în ce mai „rarefiat”

Situaţia actuală din sănătate este una critică, de limită, şi sindicaliştii spun că, în ciuda semnalelor repetate transmise pe această temă, Guvernul nu a luat niciun fel de măsuri pentru ajutarea acestui sector să iasă din impas.

Tocmai din cauza acestei atitudini, mai cred liderii sindicali, sistemul sanitar a ajuns să fie afectat de o criză actută de personal, care se face remar­cată de ani buni şi în Timiş. Sindica­tele din sistem spun că deficienţele legate de asigurarea asistenţei medi­cale la unităţile spitale din judeţ sunt de foarte multe ori generate de schemele de personale din ce în ce mai reduse, un număr foarte mare de medici şi asis­tente din Timiş plecând peste hotare.

Raportat la nivel naţional, spun reprezentanţii Sanitas Timiş, ponde­rea cheltuielilor salariale din bugetul spitalelor este cea mai mică în Timiş. În spitalele din Timiş se cheltuie pe salarii 30%, maximum 50% din bugete, în timp ce în alte judeţe sunt unităţi spitaliceşti la care cheltuielile salariale reprezintă şi 118 – 120% din bugete, şi care au nevoie de suplimentări doar pentru a acoperi salariile. În Timiş chel­­tuielile salariale sunt reduse pen­tru că şi personalul e din ce în ce mai redus.

În momentul de faţă, mai spun reprezentanţii Sanitas, majoritatea spitalelor din Timiş funcţionează cu o structură minimă de personal, departe de schemele minime normale de an­gajaţi.

Din 2009 până în 2011 au plecat foarte multe cadre medicale în străină­tate, altele s-au pensionat şi în locul lor nu a mai venit nimeni. Posturile au fost blocate, iar ordonanţa dată de actualul Guvern, legată de deblocarea angajă­rilor în sistemul sanitar, nu rezolvă nimic, spun sindicaliştii, pentru că se aplică de abia de acum. Or, angajările în sistem „unu la unu” nu reprezintă o soluţie, pentru că deja spitalele au o schemă de personal total insuficientă, în raport cu nevoile.

Şi o parte din managerii de spitale din Timiş s-au arătat sceptici în privin­ţa rezolvării problemei angajărilor în sistemul sanitar, fiind de părere că şan­sele sunt slabe ca unităţile să dis­pună de banii necesari angajărilor. Spre exemplu, Spitalul Judeţean din Timişoara a solicitat deblocarea a 200 de posturi, dar nu speră la mai mult de 80 de angajări. Asta în timp ce nece­sarul real pentru acest spital, spune Federaţia Sanitas, este de peste 700 de persoane.

Anul trecut, în urma unor inter­pe­lări parlamentare făcute inclusiv de parlamentari din Timiş, Ministerul Sănătăţii a realizat o contabilizare a solicitărilor de documente privind re­cunoaşterea calificărilor profesionale, cifră care poate indica, măcar la nivel aproximativ, numărul medicilor care au plecat peste hotare – statistică pe care ministerul de resort nu o are. Potrivit datelor ministeriale, după momentul aderării s-au primit 18.200 de solicitări privind recunoaşterea calificărilor pro­fesionale din partea medicilor, a den­tiştilor şi a farmaciştilor, şi 11.500 de astfel de solicitări din partea asisten­ţilor medicali şi a moaşelor. Peste 4.500 de astfel de solicitări sunt în prezent în curs de rezolvare. Totalul este şocant: 30.000 de cadre medicale au părăsit sau se pregătesc să părăsească Ro­mânia.

O criză fără precedent

Pe lângă problemele legate de lipsa personalului, majoritatea spita­lelor, inclusiv cele din Timiş se con­fruntă cu o acutizare a subfinanţării, care a devenit un fel de „marcă” a sistemului sanitar românesc.

În vară, deşi multe spitale din Timiş aşteptau rectificarea bugetară care să le completeze bugetele insufi­ciente pentru funcţionare, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat că în acest an unităţile spi­taliceşti nu vor primi bani în plus la rectificarea bugetară. Astfel, ma­nagerii spitalelor au fost sfătuiţi să se descurce cum pot cu bugetele care le-au fost repartizate la începutul anului.

Directorii spitalelor au fost nevoiţi, în aceste condiţii, să gestioneze doar fondurile pe care le-au primit la înce­putul anului, fără a tăia din salarii, iar cei care au acumulat datorii timp de trei luni consecutiv au riscat de­miterea.

Bugetele de avarie alocate unor unităţi sanitare au fost confirmate şi pe plan local de managerii unor spitale. Faptul că bugetul alocat pe acest an este mai mic a fost recunoscut şi de către conducerea Spitalului Judeţean Timişoara, care a precizat că bugetul pe acest an este unul de avarie, suma înaintată fiind “clar insuficientă”. Reprezentanţii Spitalului Judeţean sperau că, împreună cu reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate şi ai Ministerului Sănătăţii, se vor regândi bugetele alocate în acest an spitalelor. Lucru care nu s-a întâmplat.