Pentru că sfârşitul de an a fost complicat din punct de vedere financiar, Primăria Timişoara a prevăzut din bugetul pe acest an suma de şapte milioane de lei, aferentă facturii finale a lucrărilor din centrul istoric al oraşului.

Punct terminus

Primăria Timişoara a făcut, zilele trecute, demersurile pentru aprobarea valorii estimate a sumelor necesare finalizării proiectului de reabilitare a centrului istoric al municipiului, suma alocată fiind de şapte milioane de lei şi urmând a fi introdusă în bugetul local pe 2016.

Reprezentanţii Municipalităţii spun că proiectul a fost realizat în procent de aproximativ 95% până la sfârşitul anului 2015, fiind necesar să se întreprindă demersuri pentru prelungirea contractului de finanţare şi a cheltuielilor necesare pentru finalizarea proiectului în 2016. 

„Întrucât la sfârşitul anului 2015, din lipsă de fonduri, municipiul Timişoara nu a achitat toate lucrările efectuate în 2015, sumele, rămase neachitate până la 31 decembrie 2015 şi devenite apoi neeligibile, trebuie acoperite din bugetul local al Municipiului Timişoara, fapt care duce la necesitatea suplimentării sumei aprobate”, spun oficialii Municipalităţii.

Anul trecut, în noiembrie, o nouă ajustare a finanţării proiectului de reabilitare a centrului istoric al Timişoarei a fost propusă de Primărie, pentru adoptare, în Consiliul Local, banii în plus trebuind alocaţi pe lângă cei prevăzuţi în bugetul iniţial al lucrării, din cauza surprizelor apărute pe parcurs.

Astfel, s-a ajuns la o contribuţie a Primăriei Timişoara reprezentând cheltuieli neeligibile aferente proiectului în sumă de 815.052,17 lei. Această ultimă alocare suplimentară era cauzată de… inventarul gurilor de canalizare, întrucât numărul faptic al acestora şi poziţionarea în teren nu se potrivesc cu cele din proiectul iniţial, pe baza căruia a fost făcut bugetul lucrării.

E un lucru pe care îl recunoşteau oficialii Primăriei, care menţionează că pe parcursul execuţiei lucrărilor de construcţie şi reabilitare a utilităţilor de gospodărie subterană a apărut necesitatea executării de lucrări suplimentare, “care nu au fost incluse în contractul de lucrări întrucât nu au putut fi anticipate la momentul întocmirii documentaţiei tehnice, care a stat la baza atribuirii contractului iniţial, deşi au fost respectate toate normativele şi prevederile legale”.

Multe neprevăzute

Reprezentanţii Primăriei anunţau anul trecut că proiectul de reabilitare a fost revizuit pentru că nu s-a putut respecta proiectul iniţial din cauza descoperirilor arheologice, iar anumite faze din proiect nu pot continua. Era nevoie, evident, şi de fonduri suplimentare pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice, iar proiectul modificat trebuia aprobat din nou la ADR Vest.

Până la un punct, era de aşteptat ca proiectul de reabilitare a centrului istoric al Timişoarei să genereze elemente neprevăzute care să lungească termenul iniţial de execuţie şi să crească bugetul estimat iniţial.

Conform declaraţiilor unor arhitecţi timişoreni, proiectul trebuia să se deruleze etapizat şi să ţină cont de un lucru evident de la început, şi anume, de faptul că în zonă se vor face descoperiri arheologice importante. Aceştia opinează că, deşi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el trebuia exclusă Piaţa Sfântul Gheorghe, unde se ştia că vor fi descoperiri arheologice majore, care vor întârzia cu mult investiţia propriu-zisă, iar această zonă putea face obiectul unui proiect separat.

„Nu ştiu dacă se termina proiectul mai repede în varianta în care se lucra etapizat. Dar era, oricum, o decizie mai înţeleaptă. Suma timpilor ar fi fost aceeaşi, dar impactul ar fi fost altul dacă lucrarea era împărţită în trei sau patru segmente. Se putea începe cu ce era mai uşor, urmând să se lase componentele cele mai dificile la urmă. Era evident, de pildă, că în Piaţa Sfântul Gheorghe vor exista elemente care vor complica lucrarea. În plus era bine să se perceapă cu realism şi ce era în jurul centrului. Oraşul se putea adapta mai uşor la acest proiect dacă se lucra pe bucăţi. Dacă se mergea în varianta pas cu pas, şi populaţia înţelegea şi accepta mai uşor tot ce s-a întâmplat în zona centrală. În glumă se poate spune că acum că există şi o parte bună a proiectului, şi a noilor elemente din pieţele centrale – au apărut noi locuri de întâlnire, de exemplu la «omul cu telefon»”, crede arhitectul timişorean Radu Radoslav.