Statui controversate, de peste 140.000 de euro, amplasate în centrul istoric al Timişoarei

Statuie Supermam Timisoara Foto pressalertÎn faţa intrării în Palatul Baroc, din Timişoara, a fost amplasat soclul unei viitoare statui, care nu numai că nu cadrează cu arhitectura Pieţei Unirii, amenajată în stil baroc, dar strică imaginea faţadei Muzeului de Artă. Şi nu e singura statuie controversată care decorează, de puţin timp, centrul istoric al oraşului. Şi pe care un consilier local le numeşte „fiare «superbe»”.

 

Un fel de nucă în perete

Ultima lucrare comandată de Primăria Timişoara, în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric, care va ajunge în Piaţa Unirii, este Totem. Care, spune autorul său, Mircea Roman, reprezintă „metafora sacrificiului a generații de cetățeni pentru orașul lor, ce se transformă într-o fereastră în zid, dătătoare de speranță și lumină”.

Soclu Totem Piata Unirii Timisoara, Foto renastereaMomentan, a fost amplasat soclul din bronz al acesteia, de aproximativ trei metri înălțime. Ce pare mai degrabă o bucată de fier ruginit, uitată în zonă de vreun constructor. Şi asta, în faţa intrării în Palatul Baroc, din Piaţa Unirii, clădire care adăposteşte Muzeul de Artă. Acest soclu nu numai că nu cadrează cu arhitectura Pieţei Unirii, cea mai veche din Timişoara, amenajată în stil baroc, dar strică imaginea faţadei Palatului Baroc.

La câţiva paşi mai încolo, în stânga statuii Sfânta Treime, pe strada Florimund Mercy, care dă în Piaţa Unirii, este amplasată o altă statuie care naşte controverse şi care nu cadrează cu arhitectura zonei. Statuia – înfăţişând un bărbat dezbrăcat, care ţine deasupra capului o femeie, tot nud, pe care pare că vrea să o arunce, nu să o slăvească – se numeşte Supermam şi a fost realizată de artistul Virgil Scripcariu.Suntem înconjuraţi de tot felul de supermeni şi am schimbat un pic paradigma. Am transformat mama într-o super fiinţă. Probabil că oamenii ar trebui să fie un pic mai obişnuiţi. Poate dacă ar fi consumatori de artă, nu ar fi surprinşi”, declara presei Virgil Scripcariu.

Statuie Eva Timisoara Foto timisplusCâţiva paşi mai încolo, pe strada Eugeniu de Savoya colţ cu strada Vasile Alecsandri, o altă statuie care naşte controverse şi care poartă semnătura aceluiaşi artist: Eva. Căreia nu-i înţelegi legătura nici cu mitul primordial, nici cu zona.

Despre lucrările Supermam şi Eva reprezentanţi ai Primăriei spun că pun în atenţia privitorului „meditaţii plastice ce au în centrul lor valori comunitare şi umane imuabile: copilul, maternitatea, dragostea, inocenţa, forţa spirituală a purităţii”.

Tot în zona Pieţei Unirii, pe strada Eugeniu de Savoya, între Palatul Baroc şi Casa Brück, este amplasată lucrarea Coajă de om, semnată de artistul Mircea Roman, care este şi autorul Totemului din Piaţa Unirii. Statuia reprezintă un om care, în loc de cap, are ceea ce pare a fi o carcasă de televizor model vechi şi pe care autorul o descrie ca fiind „o metaforă pentru bunătate, spiritualitate şi cultură”.

Primar: „Vorbim despre un muzeu în aer liber”

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, declară că, în cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric, s-a putut opta între statui din categoria mobilier stradal sau pentru statui opere de artă. „Opțiunea proiectanților noștri a fost ca pe străzile din centrul istoric al Timișoarei să fie opere de artă recunoscute ca atare de către criticii și artiștii de artă plastică, opere care să aibă deja o validare de valoare și prin numele artiștilor și prin ceea ce ele însele ca și creații reprezintă. De aici au derivat discuții, controverse, așa cum s-a întâmplat și în alte părți din România, în București, de exemplu. Dar trebuie să luăm lucrurile în firescul lor și să mergem înainte. Aici vorbim despre un muzeu în aer liber”, mai spunea edilul Timișoarei.

Consilier local: „Aceste «superbe» fiare sunt lucrări de galerie”

Simion Mosiu Foto pentrutimisoaraAm vrut să aflăm dacă în Consiliul Local Timişoara s-a ştiut despre această posibilitate de a alege între statui din categoria mobilier stradal şi statui opere de artă. Consilierul local PNL Simion Moşiu spune că CLT nici nu a aprobat amplasarea acestor statui şi nici nu a fost informat despre posibilitatea de a alege între statui din categoria mobilier stradal sau statui opere de artă.

Simion Moşiu afirmă că sunt patru aspecte care deranjează când vine vorba despre aceste şapte lucrări: lipsa concursului în selecţia lor şi dezinteresul pentru banul public, ponderea insignifiantă a artiştilor plastici timişoreni în galeria celor care au realizat aceste lucrări şi mesajul negativ pe care acestea îl transmit.

„Trebuia făcut un concurs de selecţie de oferte, de selecţie a lucrărilor. Viziunea unui artist poate să difere mult de preferinţele populaţiei. De aceea e necesară consultarea şi o selecţie”, spune consilierul liberal. Adăugând că printre cei care ar fi contribuit la alegerea acestor lucrări ar fi omul de afaceri Ovidiu Şandor şi arhitectul Vlad Gaivoronschi, printre altele, proiectantul Incuboxx, în alegere nefiind consultaţi nici specialişti din Uniunea Artiştilor Plastici din Timişoara, nici Consiliul Local, deşi vorbim despre bani publici: „Au venit cu această «superbă» selecţie de lucrări, care s-au plimbat prin ţară, şi au pus-o în faţa primarului. Care, în această situaţie, nu e vinovat, a fost pus în faţa faptului împlinit. Timişoara nu merita un concurs de proiecte, nu merita să aibă lucrări făcute special pentru ea?”.

În plus, consilierul local atrage atenţia şi asupra faptului că breasla artiştilor timişoreni este foarte slab reprezentată în această selecţie: „A fost aleasă o singură lucrare a unui artist timişorean: «De-a telefonul», a lui Bogdan Raţă. Nu avem o sculptură de Jecza, de Călărăşanu…

Şi, atrage atenţia Simion Moşiu, majoritatea acestor lucrări transmit un mesaj negativ. „Ce mesaj pozitiv poate transmite statuia Evei, cu măciuci, unde Adam apare cu cap de demon? Sau cealaltă, «Supermam», care pare să fie un gnom pe punctul de a da de pământ cu maică-sa? Care distruge şi mitul lui Superman şi, în plus, nici nu se integrează în zonă din punct de vedere estetic – deasupra «gnomului» e un suport baroc, lângă e Casa Brück, în stilurile Art Nouveau și Secession, cu un caracter ușor eclectic, iar în faţa lui, Statuia Sfintei Treimi.” La fel cum nu se integrează în arhitectura zonei nici Totemul din Piaţa Unirii, care, afirmă Simion Moşiu, a costat în jur de 15.000 de euro.

Consilierul local liberal mai spune că, în opinia sa, aceste lucrări îşi au locul într-o galerie de artă particulară, nu în stradă: „Aceste «superbe» fiare sunt lucrări de galerie.” Şi, făcând haz de necaz, se întreabă cine ne mai poate salva, în context, Timişoara: recuperatorii de fier vechi?

În centrul istoric al Timişoarei au fost amplasate, în ultimele luni, fără nicio plăcuţă explicativă, şase lucrări de artă modernă: Marea piramidă, pe strada Enrico Carusso, Coajă de om, pe strada Eugeniu de Savoya, Supermam, pe strada Florimund Mercy, Eva, pe Vasile Alecsandri colț cu Eugeniu de Savoya, Ansamblu de coloane, pe Eugeniu de Savoya, şi De-a telefonul, în Piața Libertății. Amplasarea celei de a şaptea, Totem, în Piaţa Unirii, este în curs de finalizare.

Cele şapte statui amplasate recent în centrul Timișoarei au costat 523.000 de lei, fără TVA, adică aproximativ 146.000 de euro.

Piata Unirii Timisaoar Foto Eye in the SkyProiectul de modernizare a Cartierului Istoric Cetate a presupus intervenția pe o suprafață de 45.923 de metri pătrați, fiind refăcute patru pieţe – Unirii, Libertăţii, Sfântul Gheorghe şi Ţarcului – și zece străzi: Constantin Muşat, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Florimund Mercy, Francesco Griselini, Radu Negru, Strada fără nume, General Praporgescu, Enrico Caruso și Eugeniu de Savoya.

Reabilitarea centrului istoric, care a început la sfârşitul lunii octombrie 2013, a costat peste 53 de milioane de lei, la care se adaugă TVA de peste 12,5 milioane de lei. Din acest total, contribuţia eligibilă a Uniunii Europene este de peste 42 de milioane de lei, adică 80,35 la sută.

Print Friendly, PDF & Email