Anul 2014 va fi pentru Timișoara nu doar cel al unor “mari finalizări”, estimează primarul Nicolae Robu, ci și cel al demarării unor proiecte de anvergură. Pe lista proiectelor la care edilul aspiră au fost enumerate, alături de îndelung discutatele subpasaje Popa Șapcă, Solventul și Jiul, construirea a cinci noi poduri peste Bega.

Proiecte cu bătaie lungă

Dacă despre proiectele lărgirii străzilor Jiul și Popa Șapcă și despre realizarea studiilor de fezabilitate premergătoare construirii subpasajelor aferente, s-a discutat îndelung în decursul timpului, proiectul realizării a cinci poduri noi peste canalul Bega reprezintă un element de noutate, apărut pe agenda edilului orașului la acest început de an.

Motivul pentru care acest subiect a fost mai puțin abordat a fost enunțat chiar de către primar: nimeni din vechea administrație nu pare să se fi gândit la posibilitatea construirii unui nou pod în Timișoara. Și aceasta în pofida faptului că, potrivit estimării inițiale a costurilor, realizarea unui astfel de obiectiv poate fi asumată, susţine primarul, din bugetul propriu al Primăriei, valoarea sa ridicându-se la maximum cinci milioane de euro.  

“Cum Dumnezeu de nimeni nu s-a gândit să construiască un nou pod în acest oraş? Nu se exclude, firește, reabilitarea şi lărgirea podurilor existente, acele proiecte vor continua şi vom veni cu proiecte noi”, spune Nicolae Robu. Care precizează, totuși, că pentru punerea în practică a unor astfel de proiecte, va fi nevoie de timp, dar că studiile de fezabilitate și documentația tehnică premergătoare pot fi realizate în decursul lui 2014, fapt care va permite demararea lucrărilor la cel puțin unul dintre cele cinci obiective enunțate la începutul lui 2015.

Ordinea realizării podurilor, dictată de criteriile importanței și fezabilității

Chestionat care ar putea fi cele cinci noi puncte în care, în perspectivă, se vor deschide șantiere în Timișoara, primarul a evocat posibilitatea construirii unui pod în zona Solventul și a altuia, la capătul străzii Jiul, chiar în zonele în care se vor organiza șantierele pentru realizarea subpasajelor. În plus, ar mai putea fi construit un alt pod în zona Bobâlna, care să deservească partea de est a orașului, și alte două poduri care să preia din traficul de pe actualul Pod Decebal, unul în amonte, în zona ILSA, “pentru închiderea optimă a inelului 2 de circulație”, și altul în aval, în zona Parcului Copiilor.

Întrebat cu privire la modul în care vor fi prioritizate proiectele, edilul a precizat că, din punctul său de vedere, trebuie decis de către specialiști asupra celui mai important proiect din punctul de vedere al importanței și fezabilității, dar că realizarea unui pod în zona Jiul, “care se va lega foarte bine de modernizarea și lărgirea străzii”, ar putea fi un bun început în acest sens.

“Aștept să se pronunțe specialiștii”, spune edilul, adăugând că “pretutindeni în lume unde orașele sunt traversate de canale, cum este și cazul Begăi, cea mai bună utilizare a împărțirii orașului în acest fel este varianta realizării unui splai, care să permită circulația pe ambele sensuri, fiecare sens de circulație fiind realizat pe unul dintre maluri”.

Proiecte mari, pentru șanse mari

Referitor la identificarea unor surse de finanțare pentru aceste investiții, edilul a precizat că este posibilă alocarea de la bugetul local a unei astfel de sume pentru realizarea unui obiectiv atât de important, în vreme ce restul banilor vor veni din fonduri europene, în exercițiul bugetar 2014 – 2020.

“Realist vorbind, însă, nu poți ajunge să folosești bani europeni obținuți pe exercițiul 2014 – 2020 decât în 2015, și atunci poate în ultima parte, dacă merg toate procesele de achiziții publice bine”, declară edilul, care menţionează că toate aceste proceduri premergătoare sunt extrem de cronofage. “Timișoara are pregătite în acest moment proiecte nu de 100 de milioane de euro, cum au alte mari orașe din țară, ci de miliarde de euro”, precizează primarul, care mai spune că se dorește obținerea de finanțare pentru cât mai multe dintre ele.

Mai mult, și-a motivat astfel determinarea de a insista pentru a obține finanțări din fonduri europene pe viitorul exercițiu financiar, care se întinde pe o perioadă de șapte ani: “Dacă noi nu suntem în stare să gândim proiecte la această dimensiune, înseamnă că suntem slabi. Și nu suntem”. În plus, mai precizează edilul, experiența mandatului său a demonstrat că, “datorită unei alte gestionări a banului public, cu același buget local, obținut din venituri proprii, s-au putut face o mulțime de lucruri”.