La o dezbatere privind votul prin corespondență, senatorul ALDE de Timiş Petru Ehegartner a afirmat că legea votului prin corespondență ar necesita modificarea Constituției, motiv pentru care, în acest moment ar fi respinsă de Curtea Constituțională. PMP Timiş respinge ideea şi-l acuză că, deşi se pronunţă pe acest subiect, nu stăpâneşte nici abc-ul dreptului constituţional.
În cadrul unei dezbateri privind votul prin corespondență, organizat la Timișoara de Asociația WorldTeach, senatorul ALDE de Timiş Petru Ehegartner a susținut că legea votului prin corespondență ar necesita modificarea Constituției, motiv pentru care, în acest moment ar fi respinsă de Curtea Constituțională, arată, într-un comunicat, PMP Timiş. Adăugând că Petru Ehegartner a menționat că Legea ar fi neconstituțională pentru că ar discrimina românii de peste granițe și cei din țară.
„Mă uimește punctul de vedere al domnului senator Petru Ehegartner cu privire la presupusa neconstituționalitate a proiectului de lege privind votul prin corespondență susținut de Eugen Tomac. Personal, am studiat acest proiect de lege și nu am identificat niciun articol care să contravină dispozițiilor Constituției României”, declară avocatul Roxana Iliescu, preşedintele PMP Timiş.
Aceasta mai spune că, în 26 mai, a participat la o dezbatere organizată la Palatul Parlamentului, care a presupus inclusiv o analiză a dispozițiilor acestui proiect de lege, eveniment la care au fost prezenți Eugen Tomac, preşedintele PMP, Cristian Diaconescu, preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară şi fost ministru al Justiţiei şi al Afacerilor Externe, și Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului. „Pot spune cu certitudine că la acea întâlnire nu s-a ridicat nicio problemă de neconstituționalitate a acestui proiect. În plus, nu am nicio îndoială cu privire la expertiza în acest domeniu a d-lui profesor-doctor în drept constituțional Gheorghe Iancu, singurul profesor universitar din România care susține cursuri de drept electoral”, mai spune Roxana Iliescu.
Preşedintele PMP Timiş declară că, tot în opinia senatorului ALDE Petru Ehegartner, și educația este garantată prin Constituție, dar totuși statul nu își asumă sarcina de a garanta educația copiilor de cetățenie română aflați peste hotare. „Ținem să-l informăm pe domnul senator că dispozițiile Constituţiei menționează drepturi, modul în care acestea sunt oferite fiind stabilite prin lege”, spune Roxana Iliescu. Amintind în acest sesn articolul 36, care arată că „cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți pană în ziua alegerilor inclusiv”, şi articolul 32, care prevede că „dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal și prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare”.
Roxana Iliescu declară că, sub nicio formă, nu se poate echivala dreptul la învățământ cu cel de a vota, sub aspectul importanței pentru democrație: „Atât învățământul, cât și dreptul de vot sunt drepturi ale cetățenilor români, scrise în Constituție, și este responsabilitatea statului să creeze mijloacele pentru a satisface aceste drepturi”. Şi adaugă că ar fi de dorit ca Statul să ofere învățământ general gratuit copiilor români aflați în afară granițelor țării, dar „faptul că nu o face, nu este o justificare pentru neimplementarea votului prin corespondență.”
La Timişoara a fost organizată joi, 15 octombrie, de către Asociaţia WorldTeach, o dezbatere publică privind votul prin corespondență, generată, spune preşedintele acesteia, Beniamin Lup, de numeroasele sesizări primite în legătură cu tergiversarea și aruncarea responsabilității dintr-o parte în alta şi de îngrijorările că, la alegerile din 2016, se poate repeta situația din 2014.
Scopul dezbaterii, la care au fost invitaţi reprezentanții principalelor partide politice implicate în procesul elaborării legii, a fost de a găsi soluții care să ajute la elaborarea cât mai eficientă a legii.
Citeşte şi:
Ultimele comentarii