Dacă Ministerul Culturii a fost interpelat pe tema consilierilor care au lucrat la strategia ce a dus la desemnarea Timişoarei drept Capitală Culturală Europeană 2021, la Craiova, Timişoara este dată ca element de raportare pentru neînţelegerile legate de finanţare.

Consilieri „deconspiraţi”

Deşi au trecut mai mult de două luni de la desemnarea Timişoarei drept Capitală Culturală Europeană 2021, zilele trecute Ministerul Culturii a fost interpelat pe această temă de către un deputat de Cluj, care îi cere ministrului Corina Şuteu să precizeze dacă doi dintre actualii consilieri de ministru au avut calitatea de experţi coordonatori ai strategiei culturale a oraşului Timişoara şi, în caz afirmativ, solicită să se comunice numele acestora şi data de la care ocupă funcţia.

Până în prezent Ministerul Culturii nu a răspuns la această interpelare.

O reacţie interesantă vine şi dinspre un alt oraş candidat, Craiova. Aici, după ce presa a relatat că ar fi în derulare o verificare a Curţii de Conturi la Asociaţia Craiova Capitală Culturală 2021, cu privire la cheltuirea banilor publici, asociaţia a exprimat un punct de vedere în care se face referire indirectă la Timişoara. Aceasta precizează că, în urma contestaţiei Timişoarei, un oraş care a creat o structură similară cu cea a Craiovei, Curtea de Conturi recunoştea că nu putea fi aplicată Legea 350/2005 pentru finanţarea activităţii Asociaţiei Capitală Culturală Europeană: „Oraşele din România au aplicat prevederile unei directive europene, la fel cum au făcut toate oraşele din Europa care au aplicat la acest titlu. Ca urmare, Curtea de Conturi Craiova nu mai reţine ca abatere faptul că, în cazul Asociaţiei CCEC, nu s-a aplicat Legea 350/2005, dar menţionează ca, pe viitor, să se ţină cont de prevederile acestei legi dacă se mai finanţează ONG-uri, ceea ce este corect, în cazul în care nu există alte reglementări europene în materie care să se refere la aspecte concrete.”

La Timişoara, în urma unei contestaţii a Primăriei, Curtea de Conturi a reanalizat modul de finanţare a Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, după ce iniţial avusese rezerve, raportate la problemele mai vechi cu finanţarea fotbalului.

Un buget cu mari aşteptări

Pe plan local, Primăria Timişoara şi-a exprimat speranţa că din bugetul pe 2017 se vor aloca deja sume pentru strategia Timişoara Capitală Culturală Europeană, în raport cu importanţa acestui proiect.

„Există un compartiment în cadrul Ministerului Culturii dedicat gestionării unor proiecte de tipul Capitală Europeană a Culturii. Noi am interacţionat deja cu Ministerul Culturii şi am transmis un material foarte consistent cu tot ce înseamnă implicaţii financiare la Guvern, şi aşteptăm ca Ministerul Culturii să se implice. Sperăm că lucrurile se vor mişca şi, aşa cum ne-a promis şi ministrul Culturii, să se regăsească deja în proiectul de buget pentru anul 2017 sume importante pentru susţinerea pregătirii Timişoarei pentru anul 2021”, declara primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

„Este de la sine înţeles că este vorba despre un interes naţional, nu local. Este un interes de promovare a României, care trebuie susţinut de Guvern, prin finanţări corespunzătoare, inclusiv cele legate de infrastructură, fie că vorbim de finalizarea inelului de centură sau proiectul de modernizare a Aeroportului Timişoara. Totodată, sprijinul Guvernului este aşteptat şi în proiecte culturale de anvergură, cum este cel al Muzeului Revoluţiei”, spune universitarul şi scriitorul Daniel Vighi, preşedintele Aeriergarda, din Timişoara.