Printre ultimele proiecte propuse la final de mandat de actuala formulă a Consiliului Local Timişoara se numără şi o propunere de dublare a bugetului alocat Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană. Semn că Municipalitatea ia în serios candidatura şi şansele oraşului de a-şi adjudeca titlul de Capitală Culturală Europeană.

De două ori mai mulţi bani

Pentru ultima şedinţă de plen în această formulă, Consiliului Local i s-a propus aprobarea modificării cuantumului cotizaţiei anuale a Primăriei Municipiului Timişoara la Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană, de la 420.000 de lei la 1.000.000 de lei, cotizaţie care va fi aferentă anului 2016, precum şi anilor următori.

Primăria spune că e nevoie de alocarea acestor bani ţinând cont şi de Strategia culturală a Municipiului Timişoara pe anii 2014-2024 care, deşi nu se confundă cu  Programul Capitală Europeană a Culturii în care Timişoara este înscris ca oraş candidat pentru anul 2021, sprijină candidatura Timişoarei prin viziunea şi măsurile propuse pe termen lung.

Timişoara este inclusă oficial pe lista restrânsă a oraşelor candidate preselecţionate pentru titlul de capitală culturală europeană, alături de Bucureşti, Baia Mare şi Cluj Napoca.

Membrii desemnaţi ai juriului de experţi independenţi vor vizita aceste oraşe preselectate în perioada 8 – 14 septembrie 2016, reuniunea de selecţie finală având loc în perioada 15-16 septembrie. În cadrul acesteia, juriul va evalua oraşele preselecţionate pe baza candidaturilor revizuite şi a audierilor, în raport cu criteriile stabilite de Parlamentul European.

„S-au făcut multe lucruri bune şi, în opinia mea, avem şanse mari. Cu toate acestea, mai sunt încă paliere pe care s-ar putea adăuga destule elemente. Sunt chestiuni legate de imaginea oraşului, de felul în care arată clădirile istorice – dacă e să dăm doar exemplul Pieţii Libertăţii – şi trebuie să avem mai multă grijă când intervenim în spaţiile publice centrale, de referinţă, ţinând cont de opiniile arhitecţilor cu experienţă şi a persoanelor care au ceva de spus cu privire la imaginea oraşului. Problema finanţării proiectelor culturale este una decisivă, şi trebuie să existe o echipă de specialişti competenţi şi pe acest segment”, ne-a declarat criticul literar timişorean Cornel Ungureanu.

Avantaje multiple

Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană, în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. Acest titlu poate fi împărţit între două oraşe.

Conform studiilor realizate cu privire la dezvoltarea oraşelor care au fost capitale culturale europene, printre beneficii se numără creşterea turismului în medie cu 12 procente în anul respectiv, a venitului regional prin proiectele culturale desfăşurate, a venitului oraşului, precum şi relansarea imaginii acestuia. Alte beneficii sunt reprezentate de refacerea infrastructurii culturale, prin faptul că spaţiile culturale noi şi cele renovate rămân parte din infrastructura oraşului, şi de îmbunătăţirea cooperării între cetăţeni şi autorităţi.

Evenimentul „Capitală culturală europeană” este considerat a fi capabil să modifice vizibil viaţa unui oraş şi să îi marcheze viitorul. Astfel, procesul de accedere la titlul de Capitală Culturală Europeană începe cu şase ani înainte şi presupune schimbări semnificative ale oraşului la nivel de imagine şi infrastructură în sectorul cultural.

Conform studiilor realizate cu privire la dezvoltarea oraşelor care au obţinut titlul de Capitală culturală europeană, acestea beneficiază de o serie de avantaje extrem de importante pentru viaţa şi prosperitatea oricărui spaţiu urban, ca de pildă: creşterea turismului, creşterea venitului regional, creşterea venitului oraşului, relansarea imaginii oraşului, refacerea infrastructurii culturale, coeziunea socială, cooperarea dintre cetăţeni şi autorităţi şi solidaritatea reprezentanţilor politici ai oraşului.