Ministerul Sănătăţii, luat la întrebări pentru „spitalele regionale fără teren”

La Timişoara, deşi exista amplasamentul necesar, proiectul a fost tras pe linie moartă

spital-municipal-calea-torontalului-timisoara-foto-eye-in-teh-skyOficialii Ministerului Sănătăţii au exclus Timişoara de pe lista spitalelor regionale ce urmează a fi realizate în perioada următoare, deşi aici exista terenul necesar, pe Calea Torontalului. Au preferat variantele de spitale regionale de la Iaşi şi Craiova, unde şi acum există incertitudini legate de amplasament. Pentru această „logică” oficialii ministeriali au fost luaţi la întrebări recent de mai mulţi parlamentari.

 

Un proiect în stand-by

Pentru stabilirea locaţiilor viitoarelor spitale regionale s-a purtat o întreagă polemică, Ministerul Sănătăţii preferând să ignore Timişoara, unde exista amplasamentul necesar pe Calea Torontalului, la ceea ce ar fi trebuit să fie noul Spital Municipal. Aici, fiind în apropiere de Aeroportul Cioca, ar fi existat şi posibilităţi de amenajare a unor piste speciale şi de garare a elicopterelor SMURD. Din păcate, s-au preferat alte locaţii, fiind introduse pe listă Craiova şi Iaşiul, unde şi acum există nedumeriri şi controverse legate de amplasamentul disponibil pentru această investiţie.

Pentru aceste decizii, şi pentru programul de construcţie a acestor spitale, care a rămas în aşteptare, Ministerul Sănătăţii a fost luat la întrebări, zilele trecute, de mai mulţi parlamentari, de mai multe coloraturi politice, semn că logica derulării acestui program a nemulţumit destul de mulţi oameni politici.

„Guvernul României s-a angajat să demareze construirea unui număr de spitale regionale, dintre care, cele de la Cluj Napoca, Iaşi şi Craiova ar trebuit să fie deja într-o fază relativ avansată de execuţie. Din păcate, chiar dacă aceste construcţii sunt finanţate din resurse financiare europene, există acuzaţii potrivit cărora autorităţile române nu au reuşit nici măcar să stabilească amplasamentele pentru spitalele regionale din Iaşi şi Craiova. Analizând ariile pe care le vor deservi cele 3 spitale regionale, dacă se vor realiza, se poate uşor observa că ele vor deservirii extinse, dar şi faptul că zone importante din ţară vor continua să aştepte astfel de investiţii”,  se arată într-un adin aceste interpelări, făcută de deputatul Florin Gheorghe.

Deocamdată Ministerul Sănătăţii nu a răpsuns la aceste întrebări, rămânând de văzut cum vor justifica alegerea locaţiilor, şi întârzierile din derularea acestui program de investiţii.

 

Mega-spitalul „american” de la Giroc, un alt proiect eşuat în Timiş

Ca o consolare pentru faptul că, pe vremea guvernării PSD, cu echipă PSD în fruntea Consiliului Judeţean, Timişul a pierdut cursa pentru construcţie aici a unui spital regional, administraţia judeţeană dădea ca sigură acum trei ani construcţia unui „mega-spital” în zona Giroc, printr-un parteneriat public-privat.

Ca şi alte super-investiţii „iminente”, cum e Centrul Intermodald e Transport Marfă sau Poligonul Alimentar Covaci, şi de acest proiect s-a ales praful. „Proiectul nu a mai fost adus în discuţie, şi înclin să cred că a fost doar o bulă electorală. Oricum, reprezentanţii acelui concern american care dorea construcţia spitalului nu ştiau dacă va fi privat sau va avea contract cu Casa Judeţeană de Sănătate, nu ştiau legislaţia parteneriatului public-privat în România, dar ţineau morţiş să obţină acel teren de la Giroc”, ne-a declarat medicul Georgeta Rus, fost consilier judeţean.

După ce CJ Timiş anunţa că va intra într-un parteneriat public-privat pentru construirea şi darea în funcţiune a unui campus spitalicesc la Giroc, consilierii judeţeni ceruseră lămuriri cu privire la modul de derulare a viitoarei investiţii şi la implicarea şi prerogativele administraţiei judeţene. Pentru această investiţie, care ar fi urmat să fie derulată în parteneriat cu compania americană PMG, partenerii de peste Ocean anunţau că vor asigura finanţarea, iar administraţia judeţeană urma să contribuie cu terenul şi infrastructura, respectivul campus fiind anunţat a fi amenajat pe locaţia fostei unităţi militare din Giroc.

Dar pentru că există la CJ Timiş experienţa unor parteneriate public-private care nu s-au sfârşit bine, mai mulţi consilieri judeţeni au solicitat să se precizeze dacă managementul va fi asigurat de corporaţie în proporţie de 100%, şi dacă da, atunci care ar fi şansele ca serviciile medicale oferite să fie şi în relaţii contractuale cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Lucru care nu s-a mai lămurit.

Cert este că, în virtutea „iminenţei” investiţiei Consiliul Judeţean s-a şi apucat să facă în zonă amenajări şi dezafectări, rămânând speranţa că vor fi folosite pentru investiţii viitoare, cum ar fi mutarea Clinicii de Psihiatrie de pe strada Iancu Văcărescu. 

Print Friendly, PDF & Email