Guvernul sprijină „moral” Timişoara Capitală Culturală Europeană

Solicitat să precizeze concret cu ce bani şi proiecte de legi va ajuta în acest an la pregătirea proiectului Timişoara Capitală Culturală Europeană, Guvernul menţionează posibilitatea accesării de fonduri pe Programul Operaţional Regional, alături de tradiţionalele asigurări că proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană reprezintă o prioritate.

 

POR, asigurări şi cam atât

În urma interpelării unui parlamentar nu de Timiş, ci de Sibiu, Ovidiu Ganţ, Guvernului Grindeanu i s-a solicitat să dea amănunte despre sprijinul financiar alocat pentru proiectul Timişoara – Capitală Culturală Europeană 2021.

Astfel, reprezentanţilor Cabinetului Grindeanu li s-a solicitat să precizeze dacă intenţionează să acorde sprijin financiar proiectului Timişoara – Capitală Culturală Europeană 2021, pentru ce domenii de activitate şi când se va emite actul normativ.

Răspunsul nu este concret, din punctul de vedere al ajutorului guvernamental pentru proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană, menţionând doar posibilitatea Timişoarei de a accesa fonduri pe Programul Operaţional Regional. „Fiecare municipiu reşedinţă de judeţ beneficiază de o alocare predeterminată orientativă de fonduri, dar cu termen limită de utilizare a acestora. Municipiul Timişoara are o alocare prestabilită de 55,87 milioane euro. Finanţarea proiectelor se va face obligatoriu în baza unor strategii integrate de dezvoltare urbană (51 DU) care au în vedere rezolvarea problemelor economice, de mediu, climatice, demografice şi sociale din oraşe”, spun oficialii Ministerului Dezvoltării Regionale.

Cum însă banii europeni pot fi accesaţi şi fără sprijinul Guvernului, s-a ocolit o explicaţie clară cu privire la faptul că din bugetul pentru acest an lipsesc alocările de fonduri pentru pregătirea proiectului Timişoara – Capitală Culturală Europeană – 2021. Şi, din nou, s-au dat doar asigurări că „titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 reprezintă o prioritate pentru România şi generează avantaje substanţiale în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv cât şi ulterior.”

Numai că aceste avantaje atrase României de acest proiect ar trebui şi susţinute financiar, şi nu doar din bugetele locale.

 

„Să scoatem tinerii artişti în stradă, să lăsăm Cântarea României”

Scriitorul Daniel Vighi spune că la ultimele întruniri ale factorilor de decizie implicaţi în proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană s-a prezentat un desfăşurător, un calendar de evenimente menit să asigur o continuitate pregătirilor pentru momentul 2021.

„Cei de la Asociaţie au şi menţionat în acest context că se conştientizează şi trebuie evitat pericolul unei perioade de lâncezire, de înţepenire, apărută în alte oraşe după câştigarea titlului de Capitală culturală europeană. Şi, din punctul meu de vedere, politicienii ar trebui să sprijine acest proiect, dar ar trebui să-i lase pe cei care se pricep să-şi facă treaba. Nu ajungem nicăieri cu manifestări gen Ruga Bănăţeană, cu tarabele cu mici şi cu Cântarea României”, spune scriitorul timişorean Daniel Vighi.

Din punctul său de vedere, Timişoara ar trebui să îi încurajeze pe tinerii pasionaţi de artă să iasă în stradă, să cunoască şi să fie recunoscuţi de publicul timişorean. „Nu ştiu de ce şi acum la unele facultăţi de profil se fac spectacole închise, la care vin doar părinţii studenţilor, nu ştiu de ce nu se fac expoziţii de lucrări plastice pe holurile facultăţilor, sau în diverse locuri din oraş. Şi nu pot să nu remarc faptul că Timişoara a avut un festival de artă stradală care începuse foarte bine –  e vorba de Festivalul Saltimbancilor, care a fost îngropat după câţiva ani, şi înlocuit de rugi. Acum ar fi avut o tradiţie şi ar fi fost unul dintre evenimentele reprezentative pe care se putea pune accent”, mai menţionează Daniel Vighi.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro