Lucrările de reabilitare la Castelul Huniade din Timişoara, care să permită deschiderea parţială a acestuia pentru anul Capitalei Culturale Europene 2021, ar putea începe în acest an, anunţă preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, potrivit Agerpres.

„Pentru Castelul Huniade am reuşit un parteneriat cu Institutul Naţional de Patrimoniu, specialişti care vor realiza documentaţia pentru studiul de fezabilitate-proiectare pentru acest important obiectiv cultural. În momentul realizării acestei documentaţii, CJ Timiş o va prelua şi va demara licitaţia pentru execuţia propriu-zisă, pentru a-l putea deschide publicului. De peste zece ani este în reabilitare acest obiectiv. Eu am reuşit să închid aceste lucrări şi să recepţionăm aripa de nord-vest, unde la acest moment nu mai avem probleme. Am fost blocaţi, la un moment dat am pierdut şi un proiect pe fonduri europene în mandatul precedent, din cauza faptului că era în lucrare acea aripă de nord-vest”, declară, citat de Agerpres, preşedintele CJ Timiş, Călin Dobra.

Acesta susţine că nu a putut fi tras la răspundere cineva pentru aceste întârzieri, întrucât mereu au apărut lucruri noi pe parcurs, care au tergiversat finalizarea: „E greu de tras la răspundere cineva, când a fost o investiţie pe parcursul căreia au apărut tot felul de lucruri neprevăzute. Vorbim totuşi de cea mai veche clădire din Timişoara, foarte grea a fost reabilitarea”.

Castelul Huniazilor din Timişoara, închis de peste 12 ani, pentru lucrări de consolidare şi restaurare, va fi restaurat prin Programul Naţional de Patrimoniu, cu ajutorul Institutului Naţional de Patrimoniu, cu care CJ Timiş, administratorul clădirii, a încheiat în septembrie 2019 un protocol de colaborare în acest sens.

Consolidarea şi renovarea obiectivului a avut numeroase intervenţii, recepţii şi blocaje, dar la momentul întrunirii comisiei de recepţie, care a avut loc la finele anului 2018, unii dintre membrii acesteia nu au semnat şi au adus anumite solicitări de modificare în cadrul proiectului. Constructorului i s-a pus în vedere să realizeze remedierile respective, dar nici în momentul de faţă lucrările nu se apropie de final.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Timiş condiţionase deschiderea parţială a castelului pentru public de realizarea unei căi de acces şi evacuare în caz de urgenţă, ţinând cont de numărul mare al potenţialilor vizitatori.

În cei zece ani de intervenţii, construcţia a făcut obiectul a cel puţin patru proiecte de reabilitare nefinalizate. Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, propusese în anul 2016 transferarea muzeului de la CJ la Municipalitate „pentru a putea finaliza reabilitarea”. Valoarea contractului semnat în anul 2012 era de peste 12 milioane de lei.

Clădirea era în risc major de prăbuşire, ceea ce a impus luarea unor măsuri urgente de punere în siguranţă, inclusiv prin injectarea de beton sub baza construcţiei. Pe lângă acestea, s-a avut în vedere şi punerea în valoare a stilisticii medievale a castelului, rezolvarea din punct de vedere funcţional şi arhitectural a faţadelor în concordanţă cu principiile conservării şi restaurării monumentelor istorice, amenajarea curţii interioare, remedierea unor degradări arhitecturale, reamenajarea spaţiilor şi adaptarea funcţiunilor muzeale la caracterul patrimonial major al clădirii.