Liderul AUR, George Simion, nu este dorit la comemorarea martirilor Revoluţiei de la Timişoara

Sursă foto: Facebook George Simion

Printre susţinătorii AUR circulă informaţia că liderul partidului, George Simion, a anunţat că va participa, miercuri, 16 decembrie, la Timişoara, la o întâlnire cu susţinătorii AUR şi la marşul „Eroii nu mor niciodată”. Acesta nu e dorit la aceste manifestări întrucât AUR a trimis în Parlament doi foşti ofiţeri implicaţi în represaliile din Decembrie 1989.

 

Marşul „Eroii nu mor niciodată”, organizat, an de an, de Asociaţia suporterilor Druckeria, este programat în 16 decembrie, de la ora 18, cu pornire de la Biserica Reformată Piaţa Maria, spre Cimitirul Eroilor via Catedrala Mitropolitană. Cristian Brâncovan, reprezentant al Asociaţiei suporterilor Druckeria, susţine că nu l-a invitat nimeni din asociaţie pe George Simion la Timişoara şi că acesta a participat, în anii trecuţi, la acest marş.

Acum, însă, sunt voci ale societăţii civile care spun apăsat că George Simion nu este dorit la Timişoara, după ce AUR a trimis în Parlament doi foşti ofiţeri implicaţi în represaliile din Decembrie 1989, Francisc Tobă ( al cărui nume apare, potrivit Epoch Times, în dosarul legat de represiunea de la Sibiu, din decembrie 1989, în urma căreia au fost peste 700 de victime (morți, răniți și lipsiți de libertate), care a fost clasată în 2010). şi Nicolae Roman, ultimul participând la încercarea de înăbuşire a Revoluţiei de la Timişoara.

Profesorul universitar Vasile Popovici, fondator al Alianţei Civice şi fost deputat de Timiş din partea partidului Alianţa Civivă în mandatul 1992-1996, a reacţionat vehement la această veste. „16 decembrie este e o zi importantă pentru revoluția de la Timișoara. E prima noastră zi de proteste din 89, fără de care nimic n-ar fi fost posibil, într-o înlănțuire logică de evenimente înălțătoare, tragice și finalmente triumfătoare. Ideea că la acest moment, confiscat deja de niște organizatori ce nu au nimic de-a face cu 16 decembrie 1989, s-au găsit cozi de topor care să-l invite pe George Simion, șeful unui partid de legionari sadea și unde se regăsesc și doi ofițeri implicați în reprimarea revoluției, ne obligă pe noi timișorenii să-l primim cum se cuvine pe acest provocator nemernic. Locul lui nu-i aici și încă mai puțin într-o zi simbolică. În 16 decembrie naționalismul lui Ceaușescu, al cărui continuator e chiar acest individ și toată banda lui de strânsură, s-a clătinat sub prima lovitură a Timișoarei. Am învins fiindcă timișorenii nu au crezut în chemările naționalismului șovin, am învins fiindcă aici toate naționalitățile au fost unite, am învins fiindcă am respins tot ce reprezintă partidul lui George Simion. Venirea lui e o provocare și o profanare pe care nu trebuie să le acceptăm cu nici un chip”, a scris, pe Facebook, Vasile Popovici.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei „21 Decembrie 1989”, Teodor Mărieş, generalul Nicolae Roman, pus pe listele AUR pentru Camera Deputaţilor la Buzău, este fost căpitan de armată în UM 01185 Regimentul Mecanizat Timişoara care a participat în 17 decembrie 1989 la represaliile împotriva revoluţionarilor. Informaţiile acestea, mai spune Teodor Mărieş, au fost confirmate oficial odată cu desecretizarea jurnalului de luptă al UM 01185 Timişoara, la care s-a ajuns după ce Teodor Mărieş făcuse greva foamei aproape 100 de zile. Acesta mai spune că în 17 decembrie 1989, autorităţile pregăteau intervenţia în zona Maria, din Timişoara, cu autocamioane şi peste 150 de militari în termen, 25 dintre aceştia aflându-se sub comanda căpitanului Nicolae Roman. Cu toate acestea, potrivit publicaţiei Podul, Nicolae Roman este deținătorul unui certificat de Revoluționar cu Merite Deosebite și urmăreşte să obțină statutul de Luptător cu Rol Determinant în Revoluția Română pentru a primi retroactiv, din 2015 încoace, peste 20.000 de euro indemnizație.

16 Decembrie 1989 a fost ziua în care, la Timişoara, s-a scandat prima dată, în stradă, „Jos Ceauşescu!” Replica dictatorului Nicolae Ceauşescu a venit rapid: seara a fost solicitată scoaterea în stradă a trupelor şi tehnicii de luptă. Noaptea începuseră represaliile, iar în 17 decembrie 1989 Timişoara a fost scăldată în sânge: sute de morţi, răniţi şi arestaţi.

Print Friendly, PDF & Email