Pentru îmbunătăţirea funcţionării confiscării, în cazurile decise de Justiţie, Noua Republică a iniţiat un proiect de lege prin care propune ca instituţiile care au dreptul să preia și să valorifice bunurile și sumele de bani confiscate să raporteze trimestrial instanţei de executare stadiul demersurilor, şi asta, până la finalizarea completă a acestora conform hotărârii instanţei de judecată.

Actualul Cod de Procedură Penală tolerează tergiversarea nejustificată de către ANAF a colectării în proporţie de doar 9% a sumelor confiscate de către instanţele de judecată. Fapt care nu numai că împiedică înfăptuirea justiţiei, dar aduce importante pagube bugetului de stat şi subminează încrederea populaţiei în actul de justiţie, spun reprezentanţii Partidului Noua Republică.

Motiv pentru care NR a depus, ieri, la Parlament, prin intermediul senatorului Valeriu Todirașcu, o inițiativă legislativă pentru completarea art. 574 din Legea 135/2010, privind Codul de Procedură Penală. Care arată că executarea confiscării speciale şi a confiscării extinse prevede numai comunicarea unidirecţională de la instanţa de execuţie către organul responsabil cu aplicarea a hotărârii instanţei, nu şi o comunicare în sens invers, un feed-back de la executor către instanţa de executare necesar pentru funcţionarea corectă a oricărui sistem.

Valeriu Todiraşcu mai spune că nici legea care prezintă modalitatea de valorificare a bunurilor și sumelor confiscate în instanță, şi anume Legea nr. 253/2013, nu prevede o raportare a desfășurării procesului către cel care a ordonat confiscarea, anume instanța de executare. Or, adaugă el, „fără niciun control al executării, există riscul ca ceea ce s-a decis în instanță să nu se înfăptuiască”.

În alte situații, aminteşte parlamentarul,Codul de Procedură Penală prevede un astfel de control al executării deciziei instanței de judecată de către instanța de executare, respectiv în privinţa pedepselor privative de libertate, pentru tratamentul medical obligatoriu sau pentru internarea obligatorie stabilite de instanţele de judecată, se prevede informarea obligatorie a instanţei de executare privind aplicarea hotărârilor instanţelor de judecată.

Pentru îmbunătăţirea funcţionării confiscării Noua Republică a iniţiat un proiect de lege prin care propune ca instituţiile care au dreptul să preia și să valorifice bunurile și sumele de bani confiscate să raporteze trimestrial instanţei de executare stadiul demersurilor, şi asta, până la finalizarea completă a acestora conform hotărârii instanţei de judecată. De asemenea, să raporteze eventualele piedici întâmpinate în cursul procesului de preluare sau valorificare. În urma raportării, stadiul demersurilor va fi publicat trimestrial de către instanţa de executare, prin afişare la sediul său şi pe site-ul propriu.

Iniţiatorii acestui proiect estimează că această nouă prevedere legislativă va responsabiliza ANAF, care se va afla sub supravegherea instanţei de execuţie în privinţa îndeplinirii obligaţiilor lor legale, va permite instanţelor de execuţie urmărirea procesului de colectare pentru verificarea îndeplinirii actului de justiţie şi, nu în ultimul rând, va permite cetăţenilor, interesaţi în mod deosebit de înfăptuirea actului de justiţie împotriva cetăţenilor corupţi, dovediţi în instanţă, să constate recuperarea sumelor furate de la contribuabilii oneşti.

„Prin îmbunătăţirea prevederilor Codului de Procedură Penală în sensul introducerii verificării continue a stadiului colectării şi valorificării bunurilor şi sumelor confiscate de către instanţele de execuţie, s-ar realiza o colectare reală a sumelor confiscate de instanţe, cât mai aproape de 100%, s-ar înfăptui dreptatea socială în privinţa furtului din banii publici şi cetăţenii ar fi descurajaţi să întreprindă, în viitor, astfel de acte antisociale”, afirmă Valeriu Todiraşcu.

O inițiativă legislativă similară a Noii Republici a făcut obiectul dezbaterii parlamentare în perioada 2014 – 2015, dar a căzut pe motiv de ocolire a procedurii de solicitare a unui aviz consultativ de la Consiliului Superior al Magistraturii. Din aceste motive a fost redepusă la Parlament actuala inițiativă legislativă.

Valeriu Todiraşcu mai declară că, din datele care i-au fost comunicate de Ministerul Finanţelor Publice, rezultă că între anii 2010 şi primul semestru al anului 2014, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 175 de milioane lei sau, dacă ne referim la sumele colectate de ANAF, prejudiciul se ridică la peste 192 de milioane lei, adică aproape 43 milioane de euro. Ceea ce reprezintă o medie de 9% pentru perioada 2010 și primul semestru din 2014, respectiv: 3,7% în 2010, 6,9% în 2011, 4,7% în 2012, 8,7% în 2013 și 16,2% în primul semestru din 2014.