Ioana Constantin, succesoarea Monicăi Macovei la conducerea M10,  este cel mai tânăr preşedinte al unui partid politic din România. Partid care, şi el, este la prima competiţie electorală pentru alegerile parlamentare. Am invitat-o la un dialog despre proiectele M10, despre piedicile pe care le întâmpină un partid nou, mic, despre modul în care percepe publicul o astfel de formaţiune, despre şansele pe care le au, în această zonă, oamenii foarte tineri, fără experienţă în politică .

„Suntem aici ca să construim cu răbdare şi durabil”

M10 se află la prima competiţie electorală pentru alegerile parlamentare. Prin ce vă diferenţiaţi faţă de alte partide de dreapta, la nivel de componenţă umană, de idei, de electorat?

Într-adevăr, M10 este la prima încercare politică de felul acesta. Suntem un partid foarte tânăr – în august anul acesta împlinind un an –, dar tânăr şi ca medie de vârstă al membrilor; M10 este format din oameni foarte tineri care au venit în politică pentru că au înţeles că este nevoie să se implice în viaţa comunităţii. Cei mai mulţi au venit spunându-ne că au gândit implicarea lor politică pe termen foarte lung. De altfel, M10 este un proiect gândit pe termen lung, suntem aici ca să construim cu răbdare şi durabil; orice construcţie durabilă cere timp şi răbdare.

Ceea ce facem acum nu facem doar pentru a rezolva problemele zilei de azi. Gândim pentru generaţiile viitoare – acesta este mesajul cu care mergem către electorat. Ne propunem să fim un partid care încearcă să se dezvolte politic pe termen lung, pentru generaţiile viitoare şi vrem să facem, o politică eficientă. Asta nu s-a făcut până acum. Întotdeauna au existat promisiuni, unele dintre ele, populiste, altele, extrem de pragmatice, vizând nevoi reale din societate, însă nu s-au materializat. Ori s-au rezolvat într-o perioadă foarte lungă de timp, pentru că, în primul rând, nu a existat voinţă, şi atunci când au fost rezolvate, s-au făcut prost. Un exemplu ar fi Legea votului prin corespondenţă.

La modul la care este elaborată această lege estimaţi că vă va crea probleme, la alegeri, dumneavoastră, celor de la M10, dar şi altor partide care mizează pe electoratul din diaspora?

Desigur, pentru partidele noi creează o problemă, dar în primul rând le creează probleme celor din diaspora. E vorba despre dreptul lor la vot, care nu trebuie îngrădit; în 2014, la prezidenţiale, accesul la vot le-a fost de-a dreptul blocat.

De data aceasta, este foarte birocratic procesul de înregistrare; unii au preferat să nu se înregistreze, alţii nici nu au aflat, pentru că a nu a fost promovat, am văzut foarte puţini că s-au dus să se înregistreze, în jur de 7.000. Am creat un site, diaspora 2016.ro, prin care încercăm să-i ajutăm să înţeleagă ce au de făcut, care sunt paşii, cum să facă înregistrarea online.

Într-adevăr, în diaspsora este preponderent electoratul partidelor noi şi, probabil, oamenii vor merge în număr mai mic la vot, pe de o parte din cauza procesului de înregistrare, pe de alta, pentru că numărul parlamentarilor de diaspora e foarte mic, neexistând reprezentativitate în Parlament pentru oamenii aceştia.

Pentru partidele noi, însă, nu doar Legea votului prin corespondenţă este o piedică. O problemă o reprezintă numărul foarte mare de semnături necesare pentru o candidatură la nivel naţional. O alta, pragul electoral de 5% pentru intrarea în Parlament, ceea ce înseamnă că, dacă oamenii votează şi obţin un procent de 3% pentru partidul pe care îl susţin, oamenii aceia nu sunt reprezentaţi în Parlament, aceste voturi fiind redistribuite. Cadrul legislativ e făcut de partidele mari şi, evident, le favorizează pe acestea şi dezavantajează partidele noi, mici.

Spuneaţi că media de vârstă a oamenilor din M10 este tânără, dumneavoastră fiind cel mai tânăr preşedinte de partid din ţară. Simţiţi, la întâlnirile cu electoratul, că tinereţea partidului, a membrilor acestuia este un aspect care vă avantajează sau, din contră, sunteţi percepuţi ca fiind prea tineri pentru a face politică?

Am umblat foarte mult prin ţară, în ultima perioadă – în ultimele două săptămâni ajungând în 12 judeţe – şi am avut întâlniri şi cu simpatizanţi, dar şi cu oameni care până acum nu interacţionaseră cu M10, iar unii, nici cu zona politică. Reacţiile lor sunt pozitive. Oamenii spun că este nevoie de tineri în politică, de implicarea lor, tinereţea şi noutatea în politică fiind asociate cu un grad mai înalt de moralitate, de integritate.

Mulţi tineri stau departe de zona politică, pentru că au impresia că este murdară şi că aici nu există criterii reale promovare, că acestea nu se bazează pe muncă, pe merit, ci pe clientelism, pe apartenenţă la grupuri de interese. Nu aşa funcţionează politica, dar aşa au demonstrat partidele mari că funcţionează; membrii acestora au creat un sistem care îi face dependenţi unii de ceilalţi, iar acest sistem ne dă impresia că nu putem face altfel de politică în România, că politica nu e pentru toată lumea.

Dar putem. Noi vrem să facem politică onest, şi facem asta pentru comunitate, pentru viitorul nostru, al tuturor.

„Considerăm educaţia ca baza oricărui succes”

Care sunt punctele principale din programul politic al M10?

Programul politic îl vom lansa pe la jumătatea lunii septembrie. Principalele direcţii, priorităţi pentru M10, vor viza educaţia, mediul antreprenorial, sănătatea, agricultura, dar, desigur, sunt şi alte domenii în atenţia noastră.

Amintesc acum doar educaţia, pe care o considerăm baza oricărui succes. În România este o problemă cu rata abandonului şcolar, din ce în ce mai crescută, iar aici trebuie să lucrăm. Educaţia nu trebuie să fie inegală, copiii din mediul rural trebuie sprijiniţi să rămână în şcoală. Trebuie să lucrăm la combaterea surselor abandonului şcolar, pentru că o societate needucată este o societate nedezvoltată. România trebuie dezvoltată, trebuie să pregătim aceşti tineri pentru piaţa muncii. O altpă problemă este că nu există o corelaţie între programa şcolară şi piaţa muncii, nici între programa universitară şi piaţa muncii.

Apoi, finanţarea trebuie să urmeze elevul/studentul. Ar trebui să existe libertate pentru elev, pentru părinte de a-şi alege furnizorul de educaţie, de servicii şi, în felul acesta, finanţarea va urma elevul/studentul. Ar trebui permisă şi educarea copiilor la domiciliu sau în alte sisteme alternative – sigur, aici se va impune o monitorizare atentă pentru a nu creşte abandonul şcolar – şi trebuie să creştem competiţia între şcoli, astfel încât să existe performanţă.

În momentul de faţă, şi în educaţie există un amestec puternic al politicului, iar politicul nu are ce căuta în sistemul de educaţie, în cel de sănătate.

„M10 merge singur în alegeri”

Pe zona de dreapta e înghesuială, ceea ce scade şansele fiecărui partid mai mic. Mergeţi pe cont propriu, în alegeri, sau faceţi alianţă?

Ne pregătim să mergem singuri. În ultimele luni, au existat discuţii cu mai multe formaţiuni politice noi, însă nu am reuşit să ajungem la o formulă de colaborare. M10 a vrut o alianţă politică largă în care să vină cât mai multe dintre partidele politice noi. Unii au refuzat din prima ideea de alianţă electorală, dorind fuziune. M10 nu este, însă de acord nici cu fuziunea, nici cu propunerea de a-şi pune candidaţii pe listele altor partide.

Fuziunea a fost luată în calcul de către USR?

USR a declarat că nu vrea alianţă, iar în ceea ce ne priveşte, într-adevăr, la un moment dat, s-a adus în discuţie ideea fuziunii, dar nu de către conducere.

„Am reuşit mult mai mult în mediul rural, pentru că sunt comunităţi mai mici”

La alegerile locale, în Timiş M10 nu a avut candidat nici la Primărie, nici la CJ Timiş? Cum s-a ajuns în situaţia asta?

Din păcate, alegerile locale ne-au arătat un paradox: pe urbanul mare nu am reuşit să facem foarte mult, făcând mai degrabă pe mediul rural.

A fost o analiză la nivel local. Chiar zilele trecute am discutat cu colegii mei din Timiş şi am înţeles că greşelile de la locale au ţinut de o proastă organizare şi gestionare.

Între timp, însă, organizaţia Timiş a crescut, are mai multe organizaţii, ceea ce ajută orice partid să scoată candidaţi la nivel de judeţ. Cu cât ai mai multe structuri teritoriale, cu atât e mai uşor să strângi semnături, să faci o campanie electorală.

Situaţia din Timiş unde, spuneţi, aţi avut succes mai mare în urban decât în mediul rural s-a înregistrat şi în alte părţi din ţară?

A fost o situaţie întâlnită în mai multe zone, la nivel naţional. Am reuşit mult mai mult în mediul rural – deşi am plecat de la ideea că în mediul urban este electoratul nostru predilect –, pentru că sunt comunităţi mai mici de oameni, iar partidele mici au o forţă mai redusă de a transmite mesajul şi e mai uşor de ajuns cu mesajul la comunităţi mai mici.

Interviu publicat şi în Puterea a Cincea.