Nicuşor Dan, preşedintele nou-înfiinţatului partid Uniunea Salvaţi România, s-a întâlnit, ieri, la Timişoara, cu lideri de opinie locali, cu societatea civilă şi cu simpatizanţi, cu care a discutat despre noul său proiect politic – într-un preambul la înfiinţarea organizaţiei judeţene a USR şi la alegerile parlamentare.

Proiectele USR, orientarea politică, politica sa de alianţe, riscul dat de eticheta de partid anti-sistem, dar şi legăturile cu Rusia ale şefului de campanie din alegerile pentru Bucureşti sunt câteva dintre temele unui interviu acordat de Nicuşor Dan.

„Venim cu oameni de calitate şi cu un program tehnocrat”

Domnule Nicuşor Dan, aţi avut un scor bun la alegerile pentru Primăria Capitalei, un capital politic pe care îl transferaţi acum unui partid: Uniunea Salvaţi România. Cu ce vine nou, în politica românească, cu ce se deosebeşte faţă de partidele vechi?

Se deosebeşte prin calitatea oamenilor. Prin faptul că majoritatea nu au mai făcut politică. Prin faptul că majoritatea au o profesie în spate. Şi prin faptul că sunt foarte mulţi cei care au făcut ceva pentru comunitate, fie că s-au „bătut” pentru zona lor, fie că au activat în ONG-uri.

Asta la nivel de componenţă umană. Dar ca idei, ca proiecte, cu ce veniţi nou faţă de ceilalţi?

La nivelul alegerilor din Bucureşti, nu au existat mari diferenţe de program. Problemele erau cumva cunoscute de toată lumea, iar soluţiile s-au adaptat. Acum, la alegerile la nivel naţional, nu cred că va fi o mare diferenţă între programele partidelor.Vom veni cu un program tehnocrat, cu soluţii la probleme curente, probleme dezbătute de societatea românească, şi evitând discuţia stânga-dreapta şi cea de progresism-tradiţionalism.

Aţi ales numele partidului doar raportându-vă la proiectul „Salvaţi Bucureştiul” sau vreţi să transmiteţi semnalul că România trebuie salvată din faţa unui pericol?

Foarte pe scurt, este vorba despre un sistem profund corupt, de o administraţie total ineficientă, din  care se trag toate celelalte probleme: de la cele privind starea drumurilor, la situaţia din sănătate şi situaţia sistemului de învăţământ. Tipul acesta de probleme vine dintr-o  atitudine a clasei politice care nu mai reprezintă de mult timp interesul public, fiind formată din oameni care îşi urmăresc doar interesul personal. Deci, USR vine să ocupe golul acesta din spaţiul public şi chiar vrea să reprezinte societatea în dezbaterea publică.

„Evităm distincţia stânga-dreapta şi distincţia conservatorism-progresism”

Activitatea dvs de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul – protejarea clădirilor de patrimoniu, salvarea moştenirii arhitectonice a Capitalei – s-ar putea spune că ţine de o componentă politică bazată pe valori conservatoare. Care este, însă, orientarea politică a noii formaţiuni pe care aţi înfiinţat-o şi pe care o conduceţi?

Aş vrea să fac o precizare: într-adevăr Asociaţia Salvaţi Bucureştiul s-a preocupat în primele luni de protejarea patrimoniului construit, însă foarte repede a relaţionat asta de dezvoltarea urbană în general, iar apoi, începând cu campania din 2012, am lărgit spectrul de preocupare la tot ce înseamnă administraţie publică a oraşului, am vorbit de modul în care se cheltuieşte banul public, deci am avut o abordare administrativ-tehnocrată.

În ceea ce priveşte orientarea politică a USR, repet, vorbim de o abordare tehnocrată pentru o sumedenie de probleme care preocupă societatea: de la legile electorale care interzic intrarea noilor veniţi în spaţiul politic, la transparenţa şi eficienţa administraţiei publice, transparenţa cheltuielilor publice, eficientizarea sistemului de achiziţii publice la nivel naţional, proceduri care reduc marja de apreciere a funcţionarului şi nu-l mai lasă să greşească sau să fie corupt, şi o sumedenie de soluţii la probleme concrete. Evităm distincţia stânga-dreapta şi distincţia conservatorism-progresism.

Totuşi, dumneavoastră ca partid care ar intra în Parlament nu vă veţi putea poziţiona pe linia tehnocrată. Iar dacă veţi rămâne un partid anti-sistem – dat fiind că sunt voci care atrag atenţia asupra faptului că „nu există mişcare anti-sistem în Europa, care să nu fie proiectată, finanţată sau dirijată de interese ruseşti” – nu credeţi că e riscant să plecaţi cu această etichetă? Riscant, fie pentru dumneavoastră, fie pentru electoratul dumneavoastră – în funcţie de unghiul din care priveşti problema.

În USR sunt şi oameni de dreapta, şi oameni de stânga, şi oameni progresişti, şi oameni conservatori. Am ales să activăm toţi sub această umbrelă pentru că, pe de o parte, considerăm că principalele probleme la care m-am referit nu au o definiţie ideologică – nu din cauză că partidele s-au abătut de la ideologia lor, România este în situaţia în care este azi. Şi, în al doilea rând, dintr-un motiv pragmatic: este o disproporţie uriaşă de resurse între partidele de pe scena politică de până acum şi aceste nuclee mici din localităţile din  România, care abia apar. Şi, atunci, e mult mai simplu să te lupţi cu întreg sistemul politic de până acum cu o formaţiune şi nu cu patru, departajate ideologic.

Pe de altă parte, ceea ce noi numim anti-sistem înseamnă împotriva unui mod de a face politică, fără a avea nimic de-a face cu anarhia sau cu alte mişcări extreme. Dimpotrivă, vrem să întărim statul de drept şi dominaţia legii.

Aveţi vreun partid din Europa căruia îi apreciaţi realizările şi care ar putea fi un model, pe viitor?

Am urmărit foarte sumar evoluţia noilor partide europene. Ele răspund aceleiaşi nevoi, însă cele care îmi vin în minte acum s-au definit foarte repede ideologic în nişte zone care mie îmi sunt destul de antipatice.

„Acceptarea propunerii lui Cătălin Predoiu ar fi însemnat o semi-alianţă cu PNL”

Deși înainte de alegeri aţi fost bine plasat în sondaje, aţi refuzat oferta lui Cătălin Predoiu, potrivit căreia USB și PNL urmau să susţină, împreună, cel mai bine situat candidat. Adică, pe dumneavoastră. De ce aţi respins propunerea?

La momentul acela, în Bucureşti existau două electorate: unul care nu voia să audă de niciun partid, pe principiul „PSD, PNL, aceeaşi mizerie”, şi un electorat care, tradiţional, votează PNL şi care spunea „Votez pe oricine nu e PSD”. Dificultatea noastră a fost în a împăca aceste două electorate.

Acceptarea propunerii lui Cătălin Predoiu ar fi însemnat o semi-alianţă cu PNL. Oamenii cu care stăteam de vorbă pe stradă, oamenii de pe reţelele de socializare şi oamenii de la noi, din USB, mi-au spus să nu facem această înţelegere.

„Nu vom face alianţe, pentru alegerile parlamentare”

La parlamentare, USR va merge pe cont propriu sau în alianţă?

Nu vom face alianţe, însă ne dorim ca de voturile noastre să depindă formarea Guvernului, şi atunci vom avea o relaţie cu primul-ministru şi cu Guvernul, în care vom impune ca în programul de guvernare să fie acele proiecte din programul nostru, cu ameninţarea că, dacă nu se ţine cont de ele, retragem sprijinul, fără însă să avem o alianţă cu celelalte partide care îşi exprimă sprijinul. Acesta e modul de a participa la numirea Executivului, fără însă a fi într-o alianţă.

Dacă veţi intra în Parlament – unde nu veţi putea avea singuri majoritate –, veţi fi de partea PNL sau a PSD?

Exact asta spuneam: suntem în Parlament, preşedintele trebuie să numească premierul, vom participa la acele negocieri, ne vom exprima opţiunea şi vom negocia cu premierul numit principiile noastre. Mi-e greu să cred că principiile noastre vor fi aceleaşi cu ale PSD. Dar e greu de prezis de acum care va fi configuraţia în Parlament.

„Nu preluăm filialele altor partide”

Ioana Constantin, liderul M10, declara recent că aţi intenţiona să preluaţi filiale întregi ale M10. Confirmaţi informaţia?

În niciun caz, nu preluăm filiale, dar sunt oameni care au fost în M10 şi care vin să se înscrie la noi şi pe care îi evaluăm, de la caz la caz. Dar în niciun caz nu ne ducem noi după filiale.

Se întrevede în viitor o fuziune între M10 şi USR, cum s-a întâmplat recent cu PMP şi UNPR?

Nu, nu cred în scenariul acesta.

„Ne-am manifestat ferm pentru o orientare pro-atlantică a României”

O parte a presei a scris despre şeful dumneavoastră de campanie de la alegerile pentru Bucureşti, dl Matei Păun, că ar fi pro-rus, un admirator al „patriotului” Putin. Nu aţi clarificat public aceste aspecte, din câte ştiu, deşi apreciez că e importantă o clarificare pentru electoratul dumneavoastră, pentru a şti dacă vă veţi poziţiona pro-NATO, pro-Occident sau veţi susţine politicile de la Kremlin.

În primul rând, în toate manifestările publice şi în programul politic pe care l-am depus la Tribunal ne-am manifestat ferm pentru o orientare pro-atlantică a României. Matei Păun a fost şeful de campanie pentru alegerile locale, dar nu este membru USB şi nu a avut nimic de-a face cu programul USB de la alegeri, cu programul meu pentru Primărie. S-a ocupat de chestiuni pur logistice. Ne-a dat un ajutor, nu l-am plătit pentru asta şi nici nu a contribuit cu bani.

I-am pus întrebarea la care faceţi referire şi mi-a spus că ceeea ce s-a prezentat în presă ca opinii ale sale nu au fost luări de poziţie ale sale, ci preluări ale opiniilor unor analişti occidentali care spun că, în societatea rusă, nu există o alternativă realistă care să preia puterea. Şi, din ce am înţeles, nu era o critică a Occidentului, ci a modului în care Occidentul sancţionează Rusia, deci e o nuanţă aici.

Aceiaşi jurnalişti spuneau că dl Matei ar vizita frecvent Moscova. Ce face acolo?

Lucrează – nu ştiu dacă e director sau co-proprietar – într-un fond de investiţii occidental, care cumpără şi vinde inclusiv în spaţiul estic. Sediul, dacă nu mă înşel, este în România.

Care este relaţia d-lui Păun cu USR şi ce rol, va avea în alegerile parlamentare?

Cum am mai spus, nu a fost membru nici în USB, nu e nici în USR. Nu ştiu acum ce rol, pentru că nu a început campania, dar în campania pentru locale a fost şef de campanie, nu a avut nimic de-a face cu orientarea, cu mesajul.