O revendicare “cu cântec”, din seria celor care au marcat istoria Timişoarei post-decembriste, a făcut ca la Clinica de Balneologie şi Recuperare Medicală din Timişoara să nu se mai realizeze niciun fel de investiţii în ultimii ani. Imobilul, câştigat de Primărie, are nevoie de reabilitare urgentă. Cu un nou izvor termal, clinica ar putea deveni un reper medical de referinţă pentru pacienţii din vestul ţării.

Nevoia unor investiţii urgente

După ce Primăria Timişoara a reuşit să recupereze în instanţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, imobilul de pe bulevardul C. D. Loga nr. 42, unde funcţionează Clinica de Balneologie şi Recuperare Medicală din Timişoara, imobilul are nevoie de reabilitări urgente. Aici, ani de zile, nu s-a mai putut investi aproape nimic, tocmai din cauza spectrului revendicării.

Deşi conducerea unităţii medicale a întocmit un proiect pentru a reabilita faţada imobilului, dar şi pentru a moderniza întreaga clinică, rămâne de văzut când se vor putea găsi fondurile necesare.

Cel mai important aspect legat de clinică este însă cel al izvorului termal, necesar pentru bazinul de gimnatsică de recuperare medicală. Acesta s-a colmatat, iar bazinul este acoperit de rugină.

“Nu trebuie decât un foraj, într-un loc in vecinătate, la acelaşi nivel, şi pacienţii se pot bucura din nou de această resursă preţioasă a apelor termale. Este păcat ca Timişoara să nu o exploateze – este un potenţial extraordinar care trebuie pus în valoare şi în Banat aşa cum a fost pus în valoare în Ungaria”, consideră profesorul Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie din cadrul Universităţii de Vest.

La Clinica de Balneologie şi Recuperare Medicală din Timişoara vin peste 1.600 de pacienţi anual din Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, unitatea fiind singura de stat din regiune care mai oferă tratamente de recuperare medicală. Iar în varianta renovării şi decolmatării izvorului, sau a efectuării unui nou foraj, numărul pacienţilor care vin aici ar putea creşte în număr semnificativ. După câştigarea imobilului nu s-au putut investi în reabilitarea cabinetelor decât 30.000 de euro. De aceea toate speranţele se leagă de reabilitarea cu ajutorul fondurilor europene, fiind deja alocată suma de 170.000 de lei de la bugetul local pentru întocmirea documentaţiei necesare accesării fondurilor.

O retrocedare controversată

În 2008, reprezentanţii Spitalului Clinic Municipal au tras un semnal de alarmă împotriva retrocedării în natură a imobilului, conducerea unităţii catalogând încă de la început situaţia Clinicii de Balneologie ca fiind una „specială”, întrucât, fiind vorba despre o expropriere, potrivit normelor U.E., „exproprierea pentru utilitate publică a cărei destinaţie se păstreaza nu se retrocedează”.

Primăria preciza că decizia instanţei, care a dat câştig de cauză Primăriei Timişoara a fost bazată în primul rând pe faptul că au fost făcute investiţii la imobil şi a fost dublată suprafaţa construită: „S-a hotărât astfel pentru că s-a constatat că acolo s-au construit noi corpuri a căror arie desfăşurată însumează peste 100% din aria desfăşurată iniţial”, spuneau reprezentanţii Primăriei. Responsabilitatea de a acorda despăgubirile i-a revenit în acest caz Statului român, prin Fondul Proprietatea, şi nu Primăriei Timişoara.