Ovidiu Tender a fost încarcerat la Penitenciarul Timişoara, după ce a fost condamnat la 12 ani şi şapte luni de închisoare, în dosarul Carom, acuzat fiind de înşelăciune şi spălare de bani. Familia şi unul dintre avocaţii apărării susţin că procesul, început în urmă cu opt ani, a fost o mascaradă.

Sentinţă definitivă după un proces de opt ani

Omul de afaceri timişorean Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani şi şapte luni de închisoare, iar Marian Iancu, fostul patron al Clubului de fotbal Politehnica Timişoara, a primit o pedeapsă de 14 ani de închisoare, în dosarul Carom, în care sunt acuzaţi de înşelăciune şi spălare de bani. Decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti, în 8 iunie, cu o zi înaintea prescrierii faptelor, este definitivă. Instanţa a mai decis condamnarea lui Toader Găurean la nouă ani şi zece luni de închisoare cu executare.

În 20 mai, judecătorii cărora le-a fost repartizat dosarul „Carom” fuseseră  recuzaţi de inculpaţi, motiv pentru care cei doi magistraţi din complet, Daniel Donţete şi Camelia Bogdan, au fost înlocuiţi cu judecătorii Mihai Mihalcea şi Georgiana Tudor. Prin aceeaşi decizie s-a constatat că măsurile procesuale dispuse în acest dosar sunt lovite de nulitate. În acest proces, magistraţii Camelia Bogdan şi Daniel Donţete dispuseseră extinderea sechestrului asupra averilor lui Ovidiu Tender şi Marian Iancu, măsura asiguratorie ce ar fi trebuit pusă pe conturile bancare, pe acţiunile firmelor pe care le deţin, dar şi asupra conturilor soţiilor sau ale fostelor soţii.

Judecătorii au decis apoi extinderea sechestrului care fusese pus pe mai multe bunuri ale inculpaţilor, dispus de procurori în 12 ianuarie 2005, în 19 ianuarie 2006, în 17 şi 18 aprilie 2006, în 23 iunie 2006 şi în 4 iulie 2006. Având însă în vedere decizia de Curţii de Apel, prin care s-a dispus recuzarea judecătorilor, aceste măsuri nu au mai fost luate.

Tribunalul Bucureşti îi condamnase, în decembrie 2014, pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare şi pe Marian Iancu, la 13 ani şi opt luni de închisoare, în dosarul Carom. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a dat o decizie definitivă în 8 iunie.

Cei doi au fost trimişi în judecată în 2006, rechizitoriul fiind întocmit de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, trimisă şi ea recent în judecată, în stare de arest, în dosarul despăgubirilor pentru un teren supraevaluat. Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom SA Oneşti  – înainte de 1990, parte din Platforma Petrochimică Oneşti – şi au prejudiciat-o cu 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003. Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Găurean şi Bogdan Sălăjan.

Ovidiu Tender a fost ridicat de poliţişti, la scurt timp după pronunţarea sentinţei, de la locuinţa sa din Dumbrăviţa, fiind încarcerat la Penitenciarul Timişoara, unde, primele 21 de zile, le va petrece în carantină, conform regulamentului.

Marian Iancu se află deja în închisoare, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, în 14 octombrie 2014, la 12 ani de închisoare în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cunoscut ca „Rafo”, proces care a durat opt ani.

Avocatul apărării: „Consider că este o mascaradă”

Avocatul lui Ovidiu Tender a declarat că apărarea va încerca să obţină anularea acestei hotărâri: „Este o decizie a unei instanţe, o să ne luptăm în continuare, în justiţie, să încercăm să obţinem anularea acestei aberante decizii, să încercăm să ajungem în faţa unei instanţe care să asculte de probele pe care trebuie să le facem. Am văzut la televizor opinii cum că acest caz seamănă cu cel al domnului Voiculescu. Vreau să vă spun că este un caz care a fost juduecat într-un mod mult mai absurd decât cazul domnului Voiculescu. Dacă în dosarul Voiculescu s-au dat termene de două, de trei zile, de o săptămână, aici, singurul termen acordat în dosar pe judecata pe fond a fost de 12 ore, de la 1 noaptea, până a doua zi la ora 13. Este aberant”.

Avocatul mai spune că Ovidiu Tender este nevinovat şi că a fost persecutat „de nu se ştie cine”. „Nici în ziua de astăzi nu înţelege domnul Tender efectiv ce i se impută, pentru că faptele, aşa cum sunt descrise de DIICOT, sunt în afara oricărei logici, şi juridice dar şi unei logici normale”, declară avocatul.

Întrebat de jurnalişti dacă apărarea va face o contestaţie şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, avocatul a spus că, pe parcursul judecării cauzei, doi avocaţi din Luxemburg, care au pus concluzii în faţa instanţei, au sesizat cel puţin opt încălcări ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului: „Au fost alături de noi, de avocaţii români, doi avocaţi din Luxemburg, care au pus concluzii în faţa acestei instanţe. Au adus la cunoştinţa instanţei că, pe parcursul acestor ore de aşa-zisă judecată, ei au sesizat cel puţin opt încălcări ale Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Au constatat şi au adus la cunoştinţa instanţei că într-o situaţie mai rea decât România privind condamnările la CEDO nu sunt decât Turcia, Rusia şi Ucraina”, a mai spus avocatul.

Soţia lui Ovidiu Tender: „Consider că este o mascaradă”

La rândul său, soţia lui Ovidiu Tender, Nicole Tender, a declarat presei că acesta este nevinovat, iar motivul pentru care a fost condamnat are legătură cu faptul că a denunţat-o pe Alina Bica, fostul procuror-şef al DIICOT. „Soţul meu e nevinovat şi a vrut să participe la acest simulacru de proces fără martori, fără probe, fără expertize. Consider că este o mascaradă şi un genocid. O să mă lupt pentru soţul meu, atât aici, cât şi în străinătate”, a declarat Nicole Tender.

Aceasta susţine că s-au aplicat pedepsele maxime în contextul în care nu s-a luat în considerare tabelul medical al soţului său, care a suferit cinci operaţii pe cord, faptul că nu a fost condamnat până acum, că are trei copii minori, că nu s-a sustras niciodată urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, nici că grupul de firme al familiei Tender are 5.300 de angajaţi, cu care nu se ştie ce se va întâmpla. „Dacă ştiam că o să-i dea 12 ani şi şapte ani rămâneam cu pedeapsa de la fond, de 11 ani şi patru luni, şi tăceam din gură. Nu mai denunţam pe nimeni”, a mai spus soţia omului de afaceri.

Alina Bica, acuzată că l-a ajutat pe Tender, denunţată apoi de Tender

Alina Bica a fost trimisă în judecată, în februarie, în dosarul „Bica 2”, în care este acuzată alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei, Adriean Videanu.

Fosta şefă a DIICOT este acuzată de DNA, printre altele, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul „Rafo-Carom”. Potrivit procurorilor DNA, în 2013, Alina Bica ar fi dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, în aşa fel încât Ovidiu Tender să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

Alina Bica a susţinut că Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, i-a cerut să reanalizeze situaţia lui Ovidiu Tender, în dosarul Carom, dată fiind poziţia în Africa a acestuia din urmă şi contractele pe care acesta urma să le deruleze, arăta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în motivarea uneia din deciziile de arestare, luată în dosarul „Bica 2”.

Alina Bica a mai declarat în declaraţie că îl informa pe Florian Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susţinând însă că nu a făcut „niciun demers de uşurare a situaţiei inculpatului Tender”.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul „Carom” la 11 ani şi patru luni de închisoare. Hotărârea a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a dat acum o decizie definitivă în acest dosar.