Pericolul cel mai mare pentru democrație este reprezentat de inerția poporului, este de părere europarlamentarul P.D.L. Monica Macovei. Care îi îndeamnă pe reprezentanții societății civile din România să vegheze, ca să nu le permită politicienilor să întineze valorile statului de drept. Căci, spune fostul ministru al Justiției, democrația nu este un bun ireversibil și ea nu este câștigată o dată pentru totdeauna. 

„În mod firesc, Justiția nu ar trebui apărată, dar la noi nu este suficient de consolidată”

„Un om căruia libertatea și justiția din România îi datorează enorm de mult” – aceasta a fost prezentarea pe care profesorul universitar Daniel Vighi, vicepreşedinte al Societăţii „Timişoara”, i-a făcut-o europarlamentarului P.D.L. Monica Macovei, care este membru al Societăţii „Timişoara”. Aceasta a fost prezentă sâmbătă dimineața la Timișoara, la Salonul Vega de la Bastion, pentru a participa la o  masă rotundă organizată de Societatea Timișoara, pe tema „Implicarea societății civile în apărarea Justiției”.

„În mod firesc, Justiția nu ar trebui apărată”, a opinat Monica Macovei în debutul expunerii sale. Cum, însă, Justiția în România nu este încă îndeajuns consolidată, ea trebuie apărată în continuare, de către cetățeni, iar nevoii de mobilizare și organizare a oamenilor trebuie să îi vină în întâmpinare reprezentanții societății civile, care pot cataliza, prin varii forme de exprimare publică, apariția unor nuclee reactive în rândul cetățenilor. Pentru că, este de părere Monica Macovei, „de la cinci – șase oameni prezenți în stradă se poate ajunge ulterior la mai mulți”, acesta reprezentând, în fapt, singurul remediu eficient pentru inerția socială. Care reprezintă, spune europarlamentarul P.D.L., un real pericol, întrucât „nicăieri în lume democrația nu este un bun câștigat pentru totdeauna”.

Exemplele oferite de europarlamentarul român în sprijinul afirmațiilor sale au fost semnificative, unul dintre acestea reflectând experiența letonă cunoscută drept „Revoluția umbrelelor albe”, atunci când, la apelul lansat de un ziar leton, cetățenii au ieșit în stradă pentru a protesta simbolic, înarmați cu umbrele albe, împotriva deciziei Puterii de a înlătura în mod abuziv din funcție un procuror anticorupție.

Referindu-se la aparenta inerție de moment a românilor, Monica Macovei a punctat că oamenii nu trebuie chemați în stradă de către politicienii din Opoziție, de către reprezentanții societății civile sau de către cei ai sindicatelor pentru a-i apăra pe politicieni, ci trebuie mobilizați în apărarea setului de valori democratice și trebuie educați și motivați în sensul exercitării dreptului la atitudine.

„Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina, Euromaidanul, este o mișcare pentru libertate și pentru Europa”, a exemplificat Monica Macovei, care a precizat și că adjunctul secretarului de stat american, Victoria Nuland, în cursul recentei vizite efectuate în România, a adresat, nu întâmplător, în mesajul său public, de mai multe ori, întrebarea: „Ce fac oamenii în România?”, în contextul de revoltă și îngrijorare generat în rândul partenerilor europeni și americani de abuzurile comise de către parlamentarii români în „marțea neagră”, atunci când aceștia au căutat să își creeze cadrul legal pentru a se putea sustrage prevederilor a mai mult de o pătrime din Codul Penal. 

Rațiuni pentru renunțarea la inerție

Printre motivele pentru care europarlamentarul Monica Macovei consideră că românii ar fi legitimați să iasă în stradă aceasta a enumerat modificările care au fost aduse Codului Penal în „marțea neagră”, demersurile intempestive de modificare a Constituției, legat de modificările la textul căreia președintele Comisiei de revizuire a Legii Fundamentale, Crin Antonescu, a precizat recent că vor fi operate, în mai puțin de trei zile, toate modificările ce decurg din observațiile făcute de Comisia de la Veneția și de Consiliul Legislativ, dar și respingerea pentru a treia oară consecutiv a strategiei Guvernului României în ce privește fondurile europene alocate țării în exercițiul financiar 2014 – 2020. „Acest eșec al Guvernului reprezintă un motiv serios și întemeiat pentru a ieși în stradă, căci acești bani sunt ai României și ai românilor”, este de părere Monica Macovei.

În ceea ce privește proiectul de modificare a Constituției, Monica Macovei a mai precizat că a semnalat în scris coordonatorului Forumului Constituțional, Cristian Pârvulescu, dar și Comisiei pentru revizuirea Constituției, conduse de Crin Antonescu, nemulțumirile sale, fără ca oficialii din cadrul acestor comisii să genereze până în acest moment vreun răspuns. Un alt proiect referitor la Constituție, inițiat în luna mai a anului 2013 de către Monica Macovei,  și care ar necesita susținere din rândul reprezentanților societății civile este cel legat de propunerea înaintată Comisiei parlamentare de revizuire a Constituției și care vizează eliminarea din textul Constituției a prevederilor articolului 44 ce țin de prezumția de dobândirea licită a averilor, prevedere care, spune Monica Macovei, figurează, nu întâmplător, exclusiv în Constituția României și în cea a Bulgariei. Europarlamentarul PDL apreciază însă că este imperios necesar să existe mecanisme legale care să permită urmărirea provenienței banilor și care să permită recuperarea de către statul român a averilor dobândite ilegal.

Corupția, o problemă majoră la nivel european

Potrivit informațiilor oferite de Monica Macovei în cadrul dezbaterilor de al Societatea „Timişoara”, mai mult de 78% dintre cetățenii europeni plasează corupția pe lista celor mai semnificative probleme sociale cu care se confruntă.

Într-un clasament al țărilor care se lovesc de problemele generate de corupția endemică, primul loc din Europa  este ocupat de Cehia. La polul opus al clasamentului se situează țările nordice Finlanda, Danemarca și Suedia. „Situația României, din acest punct de vedere, este reflectată de raportul MCV”, spune Monica Macovei, care precizează că „anticorupția nu este în acest moment o politică a Uniunii Europene”, opinând că este necesară o reglementare în acest sens care să țină cont de amploarea fenomenului la nivelul U.E. În context, europarlamentarul a precizat și că, potrivit informațiilor de care dispune, economia subterană din Germania reprezintă în acest moment dublul produsului intern brut al țării.

Una dintre ipotezele aduse în discuție în cadrul dezbaterilor a fost corelarea nivelului de informare, educație și responsabilitate socială cu un nivel scăzut al corupției, fapt caracteristic pentru statele din nordul continentului european.

Monica Macovei a semnalat și faptul că un raport O.L.A.F. asupra costurilor pe care fenomenul corupției le implică la nivel european, raport în cadrul căruia au fost analizate 100 de contracte din opt state membre U.E.,a relevat pagube care pot fi imputate corupției care se cifrează la peste două miliarde de euro/an, pierderi rezultate din scurgeri nejustificate de fonduri europene din contracte vizând atribuirea de lucrări pentru realizarea,spre exemplu, de infrastructură rutieră și feroviară.

Corupția și incompetența, principalii inamici ai justiției

Justiția, în primul rând, trebuie curățată de incompetență și de corupție, a apreciat Monica Macovei, adăugând că acest prim pas este vital pentru igienizarea ulterioară a mediului administrativ și politic. „Nu toți reprezentanții Justiției sunt eroi, pentru că nu toți rezistă presiunilor la care sunt supuși”, afirmă Monica Macovei,  unii dintre aceștia dovedindu-se corupți sau coruptibili, incompetenți sau fricoși, pentru că sunt șantajați în mod direct sau prin atacuri la adresa familiilor lor. „Nu există, din păcate, instrumente care să poată permite o eventuală testare anterioară a magistraților, astfel încât să li se evalueze puterea, integritatea și rezistența la factorii de influență exterioară”, a precizat Monica Macovei, insistând asupra faptului că politicul trebuie să lase în pace Justiția pentru ca aceasta să își poată continua demersurile.

Subiectul plasării Justiției în afara sferei de influență a politicului a suscitat, de altfel, opinii și din partea celor prezenți la dezbatere, aceștia apreciind că trebuie găsite modalitățile legale prin care „să fie spartă această influență malefică a politicului”. Au fost făcute referiri la necesitatea reglementării modului de finanțare a partidelor politice, dar și la posibilitatea modificării Legii electorale, întrucât, au opinat cei prezenți, faptul că partidele politice sunt finanțate de potentații financiar ai momentului, unii dintre aceștia finanțând nu unul, ci toate partidele de pe eșichierul politic, pentru a-și extinde și consolida sferele de influență, creează premisele exercitării unei presiuni asupra actului de justiție din partea unor persoane influente financiar, dar ale căror interese și motivații sunt discutabile. „Problema o reprezintă banii care se dau neurmăriți”, apreciază Monica Macovei, care mai spune că trebuie create mecanisme transparente, care să permită urmărirea provenienței banilor din donații.

Schimbarea în bine necesită implicare

Schimbarea unor structuri solicită imperios schimbarea oamenilor care compun structurile respective, pentru că „dacă nu se schimbă oamenii, nu se schimbă mecanismele”, este de părere Monica Macovei. Aceasta mai spune că toți cei care resimt nevoia de schimbare trebuie să se implice și să intre în jocul politic, întrucât este singura modalitate care poate face funcțional mecanismul de multiplicare a schimbării în bine. În acest sens, omul politic Monica Macovei, care precizează că a intrat în politică printr-un accident, decizia de implicare fiind catalizată de o solicitare venită telefonic din partea președintelui Traian Băsescu, este de părere că pot genera reformarea clasei politice românești oamenii care au o carieră profesională solidă în spate, oamenii care nu sunt legați de politică printr-un serviciu plătit: „Doar dacă nu ai o slujbă, trebuie să faci exclusiv ce spune partidul”.