Deşi, prin definiţia sa Consiliul Judeţean este o instituţie administrativă, deci de management, echipă din fruntea instituţiei a decis să achiziţioneze servicii de consultanţă în management.

Specialişti suplimentari

Pentru următoarea şedinţă de plen consilierilor judeţeni li s-a pregătit un proiect care va da undă verde achiziţionării de către Consiliul Judeţean Timiş a unor servicii de consultanţă în management.

Conducerea instituţiei propune cumpărarea unor servicii de acest gen „în vederea identificării soluţiilor optime în utilizarea banilor publici, îndeplinirii politicii şi strategiei de dezvoltare a judeţului Timiş, precum şi asigurării unui cadru instituţional solid pentru o implementare adecvată a proiectelor din fonduri nerambursabile.”

Consultanţa are ca scop furnizarea de date privind analiza situaţiei instituţionale, a rapoartelor financiare privind situaţia creanţelor, datoriilor şi patrimoniului, analiza planului de acţiune existent pentru dezvoltarea instituţională, analiza şi propunerea schimbărilor necesare pentru a asigura cerinţele minime din punct de vedere al politicii instituţiei şi strategiei de dezvoltare, analiza problemelor întâlnite, care ar putea împiedica pregătirea, evaluarea şi aprobarea cererilor de proiecte finanţate din fonduri UE, identificarea necesităţii de reformare viitoare, de dezvoltare a capacităţii instituţiei, şi propunerea conceptelor de administrare viitoare a sistemului (organizare, necesar de forţă de muncă, întreţinere etc.).

Ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că actuala staff-ul CJ Timiş vrea să se lămurească ce a preluat, să vadă care e situaţia finnaciară a instituţiei şi caută şi soluţii. De ce nu ar putea fi însă furnizate aceste soluţii chiar de specialiştii proprii, cu ani sau zeci de ani de experienţă în administraţie? Această lipsă de siguranţă în capacitatea personalului intern de a evalua concret situaţia instituţiei şi de a propune soluţii pentru o gestionare eficientă a resurselor, şi contractarea de finanţări europene va costa destul de mult, pentru că o firmă de specialitate va cere foarte mulţi bani, ţinând cont că este o instituţie mare, cu responsabilităţi multiple şi numeroase structuri subordonate.

„Probabil că se doreşte achiziţionarea unor servicii profesioniste, pe care CJ Timiş să se poată baza, inclusiv pentru contractarea unor finanţări pe programele operaţionale, şi pentru a nu mai exista proiecte ratate, ca până acum”, spune consilierul judeţean PNL Viorel Coifan, preşedintele Comisiei de Administraţie.

Datorii „istorice”, lăsate moştenire

Unul dintre primele puncte pe lista de servici care vor fi achiziţionate de la societatea de consultanţă se referă la întocmirea unor rapoarte financiare privind situaţia creanţelor, a datoriilor şi patrimoniului.

Decizia contractării unor astfel de servicii are legătură probabil cu  constatarea „grelei moşteniri”. Noua conducere a CJTimiş anunţa recent că a găsit un grad de îndatorare care se apropie de limita maxima impusă de lege, în condiţiile în care instituţia a pierdut în ultimii ani câteva finanţări în valoare de zeci de milioane de lei, cea mai cunoscută fiind pierderea finanţării proiectului european de modernizare a Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Judeţean Timişoara. Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât o bună parte din cele peste 300 de milioane de lei pe care instituţia le-a împrumutat de la bănci a fost luată împrumut, teoretic, chiar cu scopul de a cofinanţa proiectele europene ratate.

Preşedintele administraţiei judeţene, social-democratul Sorin Grindeanu, susţine că, de-a lungul anilor, CJ Timiş s-a îndatorat foarte mult şi că sunt extrem de puţine proiecte depuse pe actualul exerciţiu de finanţare al Programului Operaţional Regional.

Situaţia de faţă nu poate fi însă considerată o revelaţie, pentru că presa a atras atenţia asupra gradului mare de îndatorare la care a ajuns CJ Timiş şi, în plus, acest grad de îndatorare, precum şi proiectele contractate erau publicate pe site-ul instituţiei.