Analizând situația din mediul academic românesc, reprezentanţi ai cinci universităţi de top din România au adoptat câteva recomandări. Printre acestea, lărgirea autonomiei universitare, diferențierea universităților şi finanțarea diferențiată sau consolidarea autonomiei universităților în procesul de recrutare și înmatriculare a studenților internaționali.

Consorțiul Universitaria, întrunit în perioada 8 – 10 iulie, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de funcționare în beneficiul universităților partenere și al învățământului superior din România, a analizat situația din mediul academic românesc și a adoptat câteva recomandări:

Lărgirea autonomiei universitare, pe care o consideră imperios necesară sub toate aspectele: financiar, administrativ, în activitatea didactică și de cercetare, în asumarea responsabilităților față de piața muncii și de spațiul public din România. Rectorii reuniţi în Consorţiul Universotaria atrag atenţia că exercitarea limitată a autonomiei decizionale afectează în primul rând universitățile performante din România, în îndeplinirea misiunii lor de cercetare avansată și de educație.

Găsirea unor soluții grabnice pentru rezolvarea dezechilibrelor financiare cu care se confruntă universitățile din România. Cheltuielile universităților, atrge atenţia Consorţiul Universitaria, au crescut alarmant în raport cu sursele de finanțare, ca urmare a OUG 20/2016, privind majorările salariale, a adoptării Legii 85/2016, precum și a deciziilor instanțelor judecătorești de acordare retroactivă a unor drepturi salariale. Pentru a evita o criză financiară iminentă cu grave consecințe în desfășurarea activităților didactice și de cercetare, Consorțiul solicită factorilor de decizie adoptarea unor măsuri urgente (fie rectificare bugetară, prorogarea termenelor de aplicare a legislației menționate sau alte măsuri).

Diferențierea universităților pe baza unui exercițiu de clasificare și ierarhizare fundamentat pe o metodologie care să aibă ca reper prezența în evaluările internaționale (topuri sau rankinguri recunoscute). Finanțarea diferențiată a instituțiilor de învățământ, din fonduri centrale și/sau locale, în raport cu nivelul de performanță al acestora.

Consultare a universităților cu privire la posibilitatea recunoașterii calificărilor EQF. Consorțiul și-a exprimat îngrijorarea față de lipsa de consultare a universităților cu privire la posibilitatea recunoașterii calificărilor EQF de nivel 6 și 7, acordate de către instituții din afara celor de învățământ superior. „În același context, universitățile din Consorțiu apreciază necesitatea revizuirii cadrului național al calificărilor în vederea unei mai strânse corelări cu finalitățile educaționale ale ciclului masteral”, se mai arată în comunicat.

Definitivarea unui cadru de referință pentru formarea profesorilor axat pe masterul didactic/educațional pentru formarea inițială a acestora în consonanță cu Legea Educației Naționale nr. 1/2011 și a strategiilor europene. În același context, mai transmite Consorțiul, a fost exprimată susținerea pentru aplicarea dublei specializări printr-o metodologie specifică, având în vedere necesitățile de formare ințială a cadrelor didactice din învățământul rural.

Consolidarea autonomiei universităților în procesul de recrutare și înmatriculare a studenților internaționali, prin revizuirea procedurilor actuale de validare și echivalare a diplomelor și a actelor de studii.

Flexibilizarea cadrului juridic care reglementează politicile de personal ale universităților, în sensul de a diferenția procesele de recrutare a cadrelor didactice universitare de cele de promovare în carieră. De asemenea, atrag atenţia reprezentanţii Consorţiului, se impune simplificarea procedurilor de angajare în cadrul granturilor de cercetare.

Linii de finanțare bugetară directă a cercetării științifice universitare. Participanții la dezbatere, se mai arată în comunicat, au remarcat discrepanțele în modul de finanțare a instituțiilor care reprezintă principalii actori în cercetarea științifică românească. „Având în vedere că 65% din totalul cercetătorilor din România lucrează în universități (conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică), solicităm și linii de finanțare bugetară directă a cercetării științifice universitare.”

Întărirea în continuare a eticii academice în procesul didactic și în cercetare, acesta fiind considerat un element crucial pentru dezvoltarea învățământului românesc.

Restructurarea mecanismelor decizionale în interiorul Consiliul Național al Rectorilor, care, afirmă reprezentanţii Consorţiului, ar trebui făcute în baza normelor cantitative și calitative de reprezentare a universităților.

Consorțiul Universitaria transmite că a apreciat în egală măsură intervenția studenților pe următoarele aspecte: crearea unei baze de date comun  la nivelul Consorțiului Universitaria în care să fie introduse toate lucrările științifice (de la cele de licență şi masterat, la cele de doctorat) pentru o mai bună verificare a respectării standardelor de etică academică, realizarea la nivelul fiecarei universități a unui ghid pentru redactarea lucrărilor de licență, masterat și doctorat, asigurarea unui număr nelimitat de călătorii cu trenul subvenționate în proporție de 50%, diferențierea subvenției pe cazare, respectiv cantină, pentru o mai bună gestiune a banului public, îmbunătățirea managementului departamentului pentru pregătirea personalului didactic din cadrul fiecărei universități, actualizarea actului normativ referitor la burse (un obiectiv restant din 1998), acordarea subvenției pentru cămine în funcție de capacitatea de cazare și nu numai în funcție de numărul de studenți bugetați şi premierea performanțelor academice ale studenților prin sporirea numărului de burse și alte forme de recompensă.

Consorțiul Universitaria este compus din cinci universităţi: Universitatea de Vest din Timișoara, reprezentată de de rectorul acesteia, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, care este şi președintele Consorțiului, Universitatea din București – rector delegat, prof. univ. dr. Romiță Iucu, Universitatea „Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca – rector, acad. Ioan-Aurel Pop, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași – rector delegat, prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, şi Academia de Studii Economice din București – rector, prof. univ. dr. Nicolae Istudor.

Citeşte şi: Rectorii din Consorțiul „Universitaria” anunţă susţinerea noului ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru