Consorțiul Universitaria solicită un nou pact național pentru educație

Rectori la Consortiul Universitaria TimisoaraConsorțiul Universitaria, reunit la Timişoara, a ajuns la concluzia că este necesară creșterea calității și predictibilității în sistemul de învățământ superior și în domeniul cercetării științifice, care depind de adoptarea unui nou pact național pentru educație.

 

Incoerența și impredictibilitatea generează probleme majore în sistemul de învățământ superior românesc

La Universitatea de Vest din Timișoara a avut loc, în zilele de 14 – 17 mai, reuniunea reprezentanților Consorțiului Universitaria, organism format din cele mai prestigioase universități din România: Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Academia de Studii Economice din București și Universitatea de Vest din Timișoara. Întâlnirea a prilejuit dezbaterea unor subiecte de actualitate legate de prioritățile învățământului superior românes și elaborarea unor direcții strategice comune, necesare în vederea structurării unei abordări coerente a dezvoltării învățământului superior și a cercetării științifice, anunţă reprezentanții UVT, printr-un comunicat remis redacţiei.

La finalul dezbaterilor, rectorii celor cinci instituții de învățământ superior, prof. univ. dr. Mircea Dumitru (Universitatea din București), prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop (Universitatea „Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca), prof. univ. dr. Vasile Ișan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași), prof. univ. dr. Pavel Năstase (Academia de Studii Economice din București) și prof. univ. dr. Marilen Pirtea (Universitatea de Vest din Timișoara) au convenit că se impune solicitarea unui nou pact pentru educație, care să constituie cadrul pentru asigurarea calității, continuității și predictibilității învățământului superior românesc.

Potrivit aprecierilor conținute în rezoluția întocmită și prezentată la finalul desfășurării dezbaterilor din cadrul Consorțiului Universitaria, unul dintre motivele care au generat actuala criză din sistemul de învățământ românesc îl reprezintă tocmai absența unei viziuni coerente în raport cu problemele Educației, cauza fiind reprezentată de abordările, cel mai adesea divergente, ale celor mai mult de 20 de miniștri care s-au perindat la conducerea Ministerului Educației în ultimii 25 de ani.

După 25 de ani de schimbări permanente în învățământul românesc, în care mai mult de 20 de miniștri ai Educației și Cercetării au abordat în mod diferit politica învățământului superior și a cercetării științifice, Consorțiul Universitaria consideră că este necesară o perspectivă coerentă asupra dezvoltării acestui domeniu esențial pentru progresul societății”, se precizează în textul rezoluției adoptate la încheierea lucrărilor Consorțiului.

Aceste poziționări au generat incoerență și impredictibilitate, problemele din sistem fiind abordate de oficialii din Educație dintr-o perspectivă top-down, care nu a ținut cont de realitățile cu care s-a confruntat sistemul de învățământ, ci mai degrabă de o serie de imponderabile conjuncturale, motivate de intruziuni ale factorului politic.

Observând incoerența și impredictibilitatea sistemului de învățământ superior prin abordări top-down, Consorțiul propune o coordonare de tip bottom-up, care să reflecte evoluțiile înregistrate deja în universități”, propun reprezentanții celor cinci instituții de învățământ superior, care solicită structurarea unui proiect educațional coerent, aplicabil pe termen lung, indiferent de partidele politice aflate la guvernare.

Potrivit reprezentanților Consorțiului Universitaria, imperativul momentului îl reprezintă asumarea unui nou pact pentru educație, care să vizeze intervalul 2015 – 2020 și care să reia și să extindă liniile de acțiune enunțate în pactul precedent, semnat în 2008.

„Fiecare sistem social, implicit sistemul educațional, necesită experimente și inovații în scopul identificării celor mai bune soluții. Însă, la un moment dat, acestea trebuie consolidate astfel încât stabilitatea, coerența și continuitatea să le ofere actorilor implicați posibilitatea deciziilor raționale. Fără continuitate și coerență, fără proiecții pe termen mediu și lung, învățământul superior și cercetarea românească nu vor reuși să-și redobândească prestigiul social, recunoașterea academică internațională și încrederea publică”, mai este precizat în cuprinsul rezoluției adoptate la finalul lucrărilor Consorțiului Universitaria.

Suprareglementarea, centralismul birocratic și pseudoautonomia, de vină pentru criza din învățământ

Referindu-se la problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ superior din România, reprezentanții Consorțiului Universitaria enumeră succint și analizele în temeiul cărora solicită regândirea, în vederea unei structurări coerente, a politicilor educaționale la nivel național, precum și asumarea unui nou pact pentru educație. Aceștia fac trimitere la o serie de studii elaborate, în ultimii ani, de specialiști în teoria și politica învățământului superior, recunoscuți pe plan național și internațional. Printre documentele consultate sunt menționate Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării, Raportul public anual – 2013, Raportul privind starea învățământului superior din România, elaborat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în 2011, Raportul „Învățământul superior din Romania în 2025”, rezultat al proiectului strategic „Calitate și leadership pentru învățământul superior românesc”, Carta Albă pentru calitate și leadership în învățământul superior din România în 2025, Comunicatul Comisiei Europeane (2012) către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulat Regândirea educației – investiții în competențe pentru rezultate socioeconomice mai bune, publicat la Strasbourg, la finalul lui 2012, dar și raportul UEFISCDI“Angajamentele României în Spațiul European al Învățământului Superior (EHEA) și evaluarea implementării lor la nivel național”, elaborat la începutul lui 2013.

Potrivit aprecierii rectorilor celor cinci universităţi, analiza documentelor menționate relevă probleme structurale și funcționale cu care se confruntă învățământul superior și cercetarea științifică. Pe lista acestor probleme sunt incluse subfinanțarea cronică a învățământului superior și reducerea finanțării pe baza criteriilor de performanță, absența unei clasificări și ierarhizări actualizate a instituțiilor de învățământ superior și a programelor de studii și absența stimulentelor pentru excelență academică și îmbunătățirea performanțelor instituțiilor de învățământ superior (angajabilitate, cercetare, formarea de cetățeni activi și implicați. Alte probleme evidențiate sunt inexistența unor opțiuni de angajare competitive cu mediul privat – situație care generează dificultăți apreciate drept insurmontabile în ceea ce privește recrutarea personalului didactic și de cercetare în domeniul matematicii și științelor naturii –, ratele mari de abandon, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar, declinul constant al numărului de studenți, motivat de cauze demografice, dar și de neajunsurile mediului instituțional și economic general

Alte probleme reliefate sunt nivelul scăzut de internaționalizare a învățământului superior și de internaționalizare a majorității programelor de studii, situație care reflectă constrângerile legislative, slaba recunoaștere internațională a mediului academic românesc și precaritatea potențialului financiar, dar și inadecvarea conținutului unor programe de studii la cerințele pieței muncii.

Tot ca problemă stringentă e amintită şi pierderea unui potențial uman valoros, din cauza absenței unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale (studenți supradotați, studenți cu dizabilități, studenți din medii socio-economice dezavantajate, studenți din mediul rural), precum și scăderea credibilității instituțiilor de învățământ superior din cauza abordării superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, corupție academică, incompatibilități și diminuarea relevanței diplomelor universitare. Acestora li se adaugă și ceea ce reprezentanții Consorțiului desemnează a fi anchilozarea învățământului superior românesc, determinate de suprareglementare, centralism birocratic și pseudoautonomie, precum și absența predictibilității și continuității în dezvoltarea învățământului superior și a cercetării, din pricina incoerenței legislative și a frecventelor măsuri administrative fără justificări temeinice.

Alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educație, nerespectată de autorități

studentiȚinând cont de problemele enunțate, în vederea creșterii relevanței și impactului învățământului superior asupra mediului economic și social, dar și în vederea susținerii necesarului proces de reconstrucție instituțională, reprezentanții Consorțiului Universitaria apreciază că se impune abordarea, de către oficialii din Educație, a câtorva linii directoare.

Pe lista cărora sunt enumerate alocarea a minimum 6% din PIB pentru Educație, evaluarea și clasificarea universităților printr-un program internațional, neutru din punct de vedere politic și nesusceptibil de influențe și presiuni sociale, restructurarea finanțării publice a învățământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale (accesul liber și neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanță academică, adoptarea unui cadru de finanțare multianuală a învățământului superior și a cercetării, adoptarea principiului de finanțare publică obligatorie a cercetării științifice cu minimum 1% din PIB și descentralizarea administrativă și responsabilizarea structurilor executive și academice din instituțiile de învățământ superior.

Vizate sunt, de asemenea, și inițierea și consolidarea programului „Inițiativa de Excelență Academică”, în vederea dezvoltării unor universități românești competitive la nivel internațional, pentru perioadele 2016 – 2020, respectiv 2021 – 2025, reconstrucția instituțională a învățământului superior și cercetării științifice românești, prin elaborarea și adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare și coerente, participarea și consultarea studenților în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile, precum și adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor științifici din universități, similar celui din Academia Română și institutele naționale de cercetare.

 

Consorțiul Universitaria, responsabil pentru parcursul educațional a 28% din totalul studenților

În cuprinsul rezoluției adoptate la finalul Consorțiului Universitaria sunt enunțate, din perspectiva reprezentanților instituțiilor de învățământ superior menționate – factori implicați direct în managementul problemelor cu care se confruntă învățământul universitar din România – pe lângă aspectele care se constituie într-o radiografie exhaustivă a evoluțiilor din domeniul învățământului superior și al cercetării științifice, și informații concrete, punctuale, legate de calitatea activității didactice și de cercetare științifică desfășurate în cadrul celor cinci instituții ce compun Consorțiul.

Potrivit datelor furnizate, producția științifică a celor cinci universități reprezintă 34% din numărul total al articolelor prezente în Scopus în ultimii doi ani și 44% din articolele din România prezente în ISI Web of Science.

În cadrul celor cinci universități membre ale Consorțiului, sunt pregătiți peste 125.000 de studenți, adică un procent de 28% din totalul studenților înmatriculați în sistemul de învățământ superior public. Într-o analiză structurată pe cele trei cicluri de studii universitare, Consorțiul Universitaria reunește 26% din totalul studenților cuprinși în programele de licență, 34% din totalul studenților din programele de master, respectiv 30% din totalul studenților din programele de studii doctorale.

În ceea ce privește recunoașterea și prestigiul internațional de care se bucură cele cinci instituții de învățământ superior de stat, acestea sunt singurele din România prezente constant în diferite clasificări și ierarhizări, întocmite de Quacquarelli Symonds, Shanghai, The Times Higher Education, Best Global Universities, URAP, REPEC, Thompson Reuters University, Webometrics.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis