Timişul deţine recordul la nivel naţional pentru cele mai mari costuri suplimentare legate de închiderea fostelor gropi de gunoi. Această concluzie reiese dintr-un raport al Curţii de Conturi publicat zilele trecute. Costurile suplimentare mari nu sunt însă finale, pentru că mai sunt două gropi de gunoi care trebuie închise până la sfârşitul anului.

Bugete depăşite

Cu toţi banii europeni investiţi în proiectul „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor”, din care face parte construirea deponeului de la Ghizela, în Timiş bugetele procesului de închidere a fostelor gropi de gunoi orăşeneşti au depăşit cu mult estimările iniţiale. Aceasta este concluzia raportorilor financiari ai Curţii de Conturi, care au făcut public zilele trecute un raport legat de procesul de ecologizare şi închidere a fostelor locaţii în care se depuneau deşeuri municipale.

Conform auditorilor, în urma măsurătorilor efectuate, au fost constatate cantităţi suplimentare mari de deşeuri pe contractul de lucrări din 2013, „Închidere depozite neconforme de deşeuri urbane Parţa, Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Buziaş, Făget şi construire drumuri de acces”, derulat în cadrul proiectului „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Timiş”. Ceea ce înseamnă că documentaţia iniţială pe care s-a bazat acest proiect şi estimarea de buget au fost, pe acest segment cel puţin, paralele cu realitatea.

Pe acest contract lucrările au demarat în martie 2013, însă nu s-au putut finaliza la toate cele şase obiective în termenul contractual, “ca urmare a cantităţilor suplimentare de deşeuri care trebuiau relocate şi care au influenţă asupra tuturor categoriilor de lucrări prevăzute în listele de cantităţi”.

Valoarea lucrărilor necesare pentru relocarea şi compactarea, respectiv acoperirea cantităţilor suplimentare de deşeuri înregistrate faţă de cele menţionate în Documentaţia de atribuire a contractului iniţial este de 5.638.971,66 de lei, adică cu mult peste un milion de euro.

De aceea s-a suplimentat valoarea contractului cu suma respectivă şi s-a prelungit durata acestuia cu 12 luni. “Mai sunt de închis gropile de gunoi de la Făget şi Lugoj, pentru care s-a reuşit să se realizeze această prelungire. În mod normal, aceste două gropi trebuie închise până la sfârşitul acestui an. Şi, din informaţiile mele, se lucrează, astfel încât termenele convenite să fie respectate”, spune Mariana Lorinczi, şeful Comisariatului Judeţean de Mediu Timiş..

Nepotriviri în „tabloul general”

Aceste suplimentări de bugete nu sunt însă singurele probleme legate de aceste proiect mamut de „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor”, prin care se urmărea protejarea sănătăţii populaţiei şi a me­diu­lui prin îmbunătăţirea colectării şi depozitării deşeurilor şi prin implementarea de măsuri de în­chidere şi reabilitare a depo­zitelor de gunoi neconforme. Valoarea totală a proiectului este de 40.996.537 de euro, fără TVA, din care finanţarea neram­bursabilă, din Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 28.209.385 de euro.

Văzut ca un proiect care să cuprindă toate localităţile şi de care să beneficieze toţi locuitorii Timişului, Sistemul integrat de management al deşeurilor pare să fi neglijat faptul că, presate de închiderea gropilor de gunoi comunale, sub ameninţarea unor amenzi foarte mari date de Garda de Mediu, mai multe Primării şi-au dezvoltat proiecte proprii de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor, proiecte care au beneficiat şi de finanţări europene şi care nu se prea potrivesc în “tabloul” proiectului legat de Sistemul integrat de management al deşeurilor.

Un exemplu în acest sens este un proiect european de jumătate de milion de euro, dezvoltat de comunele Găvojdia, Nădrag, Ştiuca şi Criciova. Cu ajutorul unei finanţări Phare s-a înfiinţat o societate comercială care să se ocupe de gestionarea deşeurilor şi care a fost dotată cu autogunoieră compactoare şi autoutilitară de colectat şi transportat deşeuri, containere de 1.100  de litri, europubele de 240 de litri şi coşuri stradale de 50 de litri. Pubelele şi coşurile stradale au fost împărţite la fiecare comună, iar deşeurile strânse de maşinile speciale din toate cele patru comune şi din satele aparţinătoare erau depuse la Lugoj unde, chiar dacă s-a închis fosta locaţie a deponeului, era acceptată deocamdată, depozitarea lângă deponeu, într-o zonă special amenajată.

Acest proiect dezvoltat de cele patru comune (pentru cofinanţarea căruia Primăria Găvojdia a trebuit să apeleze şi la un împrumut de 200.000 de lei, pentru achitarea cotei parte) nu are un viitor cert, din prisma faptului că nu se prea potriveşte cu planurile Sistemului judeţean integrat de management al deşeurilor. Şi aceasta pentru că, odată cu deschiderea deponeului ecologic de la Ghizela, Primăriile partenere în proiect nu mai pot depune gunoiul la Lugoj – actuala locaţie de depozitare urmând a fi închisă –, trebuind să aducă gunoaiele la deponeul de la Ghizela. Acest lucru generează cheltuieli suplimentare de transport şi depozitare, prin taxele plătite la deponeu. Astfel, pe lângă creşterea facturilor de salubrizare, plătite în prezent de localnici, s-ar putea da peste cap bugetul iniţial al acestui proiect derulat din fonduri Phare, în situaţii de acest gen putându-se decide inclusiv rambursarea finanţării.