Vot împărţit al consilierilor P.D.-L. pentru “creditul suplimentar” al C.J. Timiş

“Este vorba despre şase proiecte pe infrastructură care urmează a fi realizate cu aceşti bani”, îşi explică votul favorabil consilierul judeţean Tiberiu Lelescu

Plen CJTÎncă de anul trecut, creditul de 200 de milioane de lei pe care vrea să-l contracteze Consiliul Judeţean Timiş pentru finanţarea unor obiective constituie un subiect constant de scandal. Lucru care s-a confirmat şi la şedinţa extraordinară de plen de săptămâna trecută, când s-a aprobat suplimentarea creditării cu 35 de milioane de lei, faţă de cele 165 de milioane aprobate iniţial. Proiectul a fost votat diferit de către grupul de consilieri P.D.-L., lucru care a generat discuţii inclusiv la nivel de partid.

 

Un vot controversat

Din toamna anului trecut conducerea Consiliului Judeţean face demersuri susţinute pentru contractarea unui credit de 200 de milioane de lei, necesar, susţin oficialii C.J. Timiş, pentru finanţarea câtorva zeci de proiecte prioritare pentru judeţ, lucru care arată că au renunţat la speranţa de a mai primi bani de la Guvern pentru acestea.

Pentru că lista nu era foarte clară, şi o parte din proiecte nu avea documentaţie pregătită, iniţial consilierii judeţeni au aprobat contractarea a doar 165 de milioane de lei. Ulterior, consecvent ideii sale de a obţine o finanţare de 200 de milioane de lei, Consiliul Judeţean a mai organizat o şedinţă extraordinară, care prevedea, printre altele, aprobarea “restului” de credit, de 35 de milioane de lei. De aici a pornit o întreagă discuţie, pentru că, spre deosebire de alte şedinţe, votul consilierilor judeţeni P.D.-L. a fost unul împărţit. Astfel, consilierul judeţean Marius Martinescu a votat împotrivă, liderul de grup Tiberiu Lelescu şi încă un coleg au votat pentru, iar restul s-au obţinut.

Acest vot “împărţit” a generat informaţii potrivit căreia au existat discuţii pe această temă la P.D.-L. Timiş, unde s-ar fi dispus inclusiv schimbarea liderului de grup al consilierilor judeţeni democrat-liberali.  

lelescu-tiberiu757Tiberiu Lelescu îşi explică însă votul său prin natura proiectelor, care erau toate de infrastructură, vizând reabilitări de drumuri şi reabilitarea unui pod. “Toate cele şase au fost proiecte de infrastructură, vizând reabilitări de drumuri şi reabilitarea podului de la Albina. O parte fuseseră iniţiate chiar de către fosta conducere a Consiliului Judeţean, şi de aceea s-a convenit iniţiat să se voteze favorabil aceste investiţii. Eu consider că aceste proiecte sunt importante pentru Timiş, şi alegătorii probabil că m-ar fi tras la răspundere dacă nu le-aş fi votat, pe considerente strict politice. Din toată acea listă de proiecte, poate că acestea erau cele mai importante. În plus, toate aceste proiecte fuseseră deja aprobate de către Consiliul Judeţean, doar că nu a existat finanţare pentru ele. Pot justifica neînţelegerile politice respingerea unor proiecte ce vizează reabilitări de drumuri în Timiş, când ştim care este starea infrastructurii rutiere?”, ne-a declarat Tiberiu Lelescu.

Cele şase proiecte de la care au pornit toate aceste controverse vizau reabilitarea podului de peste Timiş, din zona Albina, şi reabilitarea unor sectoare de drum judeţean, în zonele Giroc – Timişoara, Periam, Orţişoara-Seceani, Dumbrava şi Ohaba Forgaci – Racoviţa.

Un credit cu scandal

După demersuri îndelungate, începute anul trecut şi scandaluri care au marcat ultimele şedinţe de plen, conducerea Consiliului Judeţean a obţinut aprobarea pentru creditul de 200 de milioane de lei dorit de administraţia judeţeană.

Consilierii care se opun contractării împrumutului de 200 de milioane de lei de către Consiliul Jude­ţean Timiş, susţin că valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeţului, după contrac­tarea acestui credit, blochează obţine­rea altui credit în cazul în care pe vii­tor se impune să se apeleze la această formă de finanţare a inves­tiţiilor jude­ţene. Aceştia mai spun că, din calculele făcute, după contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 26% şi se întreabă ce va face C.J. Ti­miş dacă, până când va termina de ram­bursat acest credit, va interveni o nevoie ur­gentă de finanţare.

În momentul de faţă, gradul de îndatorare al C.J. Timiş este de 9,11%, iar conducerea instituţiei consideră că mai există suficiente posibilităţi de în­datorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro