După ce l-a acceptat preşedinte de onoare al partidului, AUR pare să-l cultive pentru Preşedinţia României pe Călin Georgescu, un admirator şi urmaş ideologic al căpeteniei legionare Corneliu Zelea Codreanu. De altfel, şi alţi liderii AUR au avut discursuri şi ieşiri publice care duc în zona neolegionară.

Într-un recent interviu tv, Călin Georgescu i-a numit „martiri” pe Corneliu Zelea Codreanu, sub conducerea căruia Garda de Fier a comis asasinate în perioada interbelică, şi pe mareşalul Ion Antonescu, autorul Holocaustului din România, care a făcut peste 300.000 de victime, potrivit unui raport al Comisiei Elie Wiesel. În aceeaşi emisiune, Călin Georgescu a afirmat că asasinarea lui Armand Călinescu şi a lui Nicolae Iorga, lde către legionari, reprezintă de fapt o mistificare a istoriei.

Declaraţiile acestea nu sunt o scăpare din partea lui Călin Georgescu, ci par parte a unui scenariu mai amplu de reabilitare a Mişcării Legionare. Din doctrina acesteia s-a inspirat de altfel – exceptând componenta ce ţinea de ortodoxie –, naţionalism-comunismul ceauşist, perpetuat după 1990 de Vatra Românească, transformată în Partidul Unităţii Naţionale Române (PUNR), de Partidul România Mare (PRM), iar de dată recentă, de AUR, intrat pe culoarul electoral lăsat liber de cele două partide. În 2020, Călin Georgescu îi numea pe mareşalul Ion Antonescu și pe Corneliu Zelea Codreanu eroi prin care „a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”. Iar anul trecut şi-a înfiinţat o asociaţie pe care o şi conduce, de o străvezie natură neolegionară şi prin mesaj, şi prin simbolistică, culoarea reprezentativă fiind în ton cu „cămăşile verzi”. Numele mişcării, „Pământul Strămoşesc”, este inspirat din titlul omonim al ziarului Legiunii Arhanghelul Mihai – „Foaie de educație legionară” cum era numit –, înfiinţat în 1927 şi condus de Corneliu Zelea Codreanu, fondator al Legiunii care promova ortodoxismul naţionalist, printr-un discurs patriotard-xenofob şi mistic-religios.

De altfel, nici AUR nu este la prima ieşire care îl asociază cu neolegionarismul. În martie anul trecut, senatorul Sorin Lavric aducea, de la tribuna Parlamentului, elogii unor foşti membri activi ai Mişcării Legionare pe care îi nume „sfinţi ai închisorilor”. La începutul acestui an, conducerea AUR transmitea un comunicat de presă prin care numea Istoria Holocaustului ca fiind o temă minoră, ridicată nemeritat la rangul de materie în programa școlară – ceea ce a atras şi o anchetă penală, momentan in rem, la Parchetul General.

Kremlinul priveşte cu interes şi simpatie şi spre acest partid extremist care „crește ca Făt Frumos din poveste”, şi spre Călin Georgescu. Pe acesta îl numea „creator de istorie” şi „şansa României” încă din 2016, când, şi atunci, numele său fusese vehiculat pentru funcţia de prim-ministru, ca premier tehnocrat susţinut de o parte din PSD, la propunerea Federaţiei Societăţii Civile Româneşti; o organizaţie care, ca o paranteză elocventă, a felicitat Rusia pentru anexarea Crimeei. De altfel, admiraţia este reciprocă. În primăvara anului trecut, invitat la televiziunea controlată de Florentin Pandele, soţul Gabrielei Firea, şi pronunţându-se pe tema situaţiei din Ucraina, Călin Georgescu declara că, deşi „complexul militar industrial american este interesat să împingă către un conflict”, „Rusia este extrem de bine pregătită – și nu cred că va cădea în plasa întinsă”. Kremlinul – pentru care Călin Georgescu devenise între timp un tehnocrat văzut ca providențial de grupările național-suveraniste – îi aducea, prin canalul de propagandă în limba română, un nou elogiu, într-un articol intitulat „Călin Georgescu: Șansa României este înțelepciunea rusească”.

Rămâne de văzut dacă acest „creator de istorie”, această „şansă a României” va fi, în 2024, „Căpitanul” de AUR înscris în cursa pentru Preşedinţia României.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.