Consecvent deciziei de a achiziţiona clădirea de pe bulevardul Revoluţiei, în care au funcţionat ani buni Finanţele Publice, Consiliul Judeţean a introdus un proiect pentru şedinţa de plen din această lună. Mai mulţi consilieri judeţeni spun că există un interes suspect legat de achiziţionarea acestei clădiri, în contextul în care, acum, nici măcar descentralizarea nu mai poate fi invocată ca pretext pentru această tranzacţie.

Un plan urmărit cu consecvenţă

După ce nu s-a lăsat până când în decembrie anul trecut nu s-a votat o hotărâre legată de achiziţia fostei clădiri a Finanţelor Publice Timiş, de pe b-dul Revoluţiei, acum, Executivul Consiliului Judeţean a pregătit pentru următoarea şedinţă de plen al doilea pas: Proiectul de hotărâre privind aprobarea cumpărării imobilului situat în Timişoara, b-dul Revoluţiei din 1989, nr.15 A.

“Valoarea de piaţă a proprietăţii, fără cota de proprietate a Statului Român, ar fi de 3.240.000 de euro, respectiv 14.700.000 de lei, însă în condiţiile de vânzare forţată pentru proceduri de faliment sau execuţie silită, valoarea de piaţă a proprietăţii este de 2.268.000 de euro, respectiv 10.290.000 de lei”, ţin să precizeze oficialii C.J. Timiş, care vor să arate că administraţia judeţeană face o afacere bună cu această achiziţie. Totodată, se aduce şi argumentul “necesităţii asigurării spaţiilor pentru funcţionarea instituţiilor de interes judeţean”.

Argumentele acestea nu au impresionat, însă, consilierii judeţeni care s-au opus de la început acestei achiziţii. “Faptul că imediat s-a introdus acest proiect pentru achiziţie e o dovadă că existe anumite interese legate de această tranzacţie. În condiţiile în care descentralizarea nu mai are loc, ce pretext mai poate invoca administraţia judeţeană? Ce instituţii noi care au nevoie de sedii i-au trecut în subordine, pentru a se justifica această achiziţie?”,  întreabă consilierul judeţean P.D.-L. Tiberiu Lelescu.

În noiembrie 2013, aproape jumătate din timpul alocat şedinţei de plen a C.J. Timiş a fost ocupat de discuţiile generate de intenţia administraţiei judeţene de a cumpăra clădirea de pe b-dul Revoluţiei. Şi, deşi proiectul legat de oportunitatea achiziţiei a fost respins în şedinţa de plen din noiembrie, cu o încăpăţânare demnă de o cauză mai bună, a fost reintrodus de către conducerea C.J. Timiş pe ordinea de zi a şedinţei din decembrie, fiind până la urmă aprobat de majoritatea consilierilor judeţeni.  

Consilierii P.D.-L. Marius Martinescu şi Tiberiu Lelescu au atras atenţia asupra acestei tranzacţii, arătând că, tocmai pentru că existau dubii legate de evaluare, au fost propuse două amendamente, care prevedeau ca suma de cumpărare a imobilului să nu depăşească suma de ipotecă de 4.129.488 de lei, a Administraţiei Finanţelor Publice Timişoara, şi să se efectueze trei rapoarte de evaluare de către trei societăţi distincte.

Şi consilierul judeţean P.P.-D.D. Ilie Bertea spunea că i s-a părut că nu e ceva în regulă: “Sunt nişte preţuri de parcă era o clădire din Bucureşti toată din sticlă, deşi are geamurile sparte, iar tencuiala e căzută şi pe dinafară, şi pe dinăuntru.”

Imobilul aparţine unei firme aflate în acest moment în procedură de insolvenţă. Asupra imobilului, care are o suprafaţă de 3.200 de metri pătraţi, este instituită o ipotecă de către Administraţia Finanţelor Publice Timişoara, în valoare de 4.129.488 de lei.

Cu toate aceste obiecţii şi nelămuriri, până la urmă, majoritatea a decis, în şedinţa din decembrie, să aprobe proiectul de hotărâre ce viza oportunitatea achiziţiei imobilului. Consilierii democrat-liberali au arătat însă că au fost 11 voturi împotrivă şi, din punctul lor de vedere, pentru că era vorba de o hotărâre privind patrimoniul, ar fi trebuit ca două treimi dintre ei să voteze pentru, lucru care nu s-a întâmplat.

Bani nu sunt pentru alte investiţii

Deşi C.J. Timiş are bani pentru achiziţionarea acestor clădiri, se arată foarte econom cu alte direcţii de investiţii. De pildă, tot pentru şedinţa din această lună a fost propus un proiect de hotărâre privind aprobarea încetării implementării proiectului şi identificarea altor surse pentru realizarea Centrului Judeţean Multifuncţional pentru Susţinerea Afacerilor Timişoara. Astfel, C.J. Timiş renunţă la implicarea în această investiţie, motivând: “Având în vedere că de la data întocmirii analizei de cost-beneficiu, precum şi al planului de marketing, condiţiile economice generale s-au înrăutăţit, a crescut competiţia în domeniul serviciilor oferite prin realizarea proiectului prin apariţia pe piaţă a concurenţilor, a desfiinţării / falimentului / insolvenţei unor societăţi comerciale, există riscuri de piaţă, adică un răspuns mai puţin favorabil din partea potenţialilor clienţi.” Ca atare, conducerea administraţiei judeţene propune demararea procedurilor de încetare a contractului de finanţare şi începerea identificării a altor surse pentru realizarea acestui proiect.