C.J. Timiş nu mai cumpără imobile de patrimoniu, dar nu renunţă la fosta clădire a Finanţelor Publice

Fost sediu Finante Publice TimisConsiliul Judeţean Timiş rămâne fixat pe ideea că, în acest an, nu îşi va exercita dreptul de preemţiune pentru achiziţionarea unor imobile de patrimoniu, motivând că nu are bani prevăzuţi la buget pentru aşa ceva. Rămâne, însă, hotărât să achiziţioneze fosta clădire a Finanţelor Publice, de pe bulevardul Revoluţiei.  

 

C.J. Timiş renunţă la ideea achiziţionării de imobile de patrimoniu

Consiliul Judeţean Timiş a subliniat din nou că nu are de gând să-şi exercite dreptul de preemţiune în acest an, pentru achiziţionarea vreunui imobil de patrimoniu. Un nou proiect legat de aprobarea neexercitării dreptului de preemţiune la intenţiile de înstrăinare a unor imobile cu altă destinaţie decât cea de locuinţe a fost repus pe ordinea de zi a proiectelor care urmează a fi aprobate de către consilierii judeţeni. Prin această nouă hotărâre, C.J. Timiş susţine că nu îşi va exercita dreptul de preemţiune în cazul a trei imobile, din Piaţa Libertăţii şi de pe străzile Gheorghe Doja, respectiv Mărăşeşti.

Astfel, în acest an timişenii care deţin imobile de patrimoniu şi doresc să le vândă nu mai trebuie să-şi facă griji legate de faptul că administraţia judeţeană îşi va exercita dreptul de preemţiune, adică acela de a cumpăra preferenţial, înaintea altor amatori, clădirile respective. C.J. Timiş a renunţat în avans la acest drept, pentru tot anul 2014. Lucru de natură să ridice semne de întrebare, atâta vreme cât nu se ştie dacă nu vor apărea oferte foarte bune de achiziţie a unor imobile de acest gen, mai ales că, în contextul descentralizării, este în criză de spaţii pentru structurile din subordine.

Potrivit Legii privind protejarea monumentelor istorice, Timişul, prin administraţia judeţeană, are drept de preemţiune la achiziţionarea monumentelor istorice care se află în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. Astfel, proprietarii care intenţionează să vândă monumente istorice transmit serviciilor Ministerului Culturii înştiinţarea privind intenţia de vânzare. În cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile deconcentrate nu îsi exercita dreptul de preemţiune în termen de maximum 25 de zile de la data înregistrării înştiinţării, acest drept se transferă autorităţilor publice locale care îl pot exercita în maximum 15 zile.

C.J. Timiş nu pare însă dornic să-şi folosească, anul acesta, acest drept, precizând că pentru 2014 Direcţia Buget-Finanţe nu a prevăzut fonduri pentru achiziţionarea de locuinţe.

Astfel, invocând faptul că termenul de 15 zile pentru exercitarea dreptului de preemţiune este scurt şi nu pot fi prezentate plenului toate solicitările persoanelor fizice de pe raza judeţului, C.J. Timiş a propus ca în anul 2014, pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, să nu îşi exercite dreptul de preemţiune.

Clădirea fostelor Finanţe Publice rămâne pe lista de cumpărături

Gheorghe Bologa, şeful Comisiei Economice a Consiliului Judeţean, susţine că a fost luată decizia să se renunţe la exercitarea dreptului de preemţiune, pentru că nu existau alocate fonduri în acest an. “În plus, s-a mers pe ideea că, în general, aceste imobile scoase la vânzare nu reprezintă interes pentru C.J. Timiş. Aceasta, deşi există în continuare interes pentru achiziţionarea fostei clădiri a Finanţelor Publice, de la bulevardul Revoluţiei”, mai spune Gheorghe Bologa.

Consecvent deciziei de a achiziţiona clădirea de pe bulevardul Revoluţiei, în care au funcţionat ani buni Finanţele Publice, C.J. Timiş a introdus un proiect în acest sens pentru şedinţa de plen din februarie. Deja, mai mulţi consilieri judeţeni au precizat că există un interes suspect legat de achiziţionarea acestei clădiri, în contextul în care, acum, nici măcar descentralizarea nu mai poate fi invocată ca pretext pentru această tranzacţie. Cu toate aceste obiecţii, până la urmă, majoritatea a decis, în şedinţa din decembrie 2013, să aprobe proiectul de hotărâre ce viza oportunitatea achiziţiei imobilului. Consilierii democrat-liberali au arătat însă că au fost 11 voturi împotrivă şi, din punctul lor de vedere, pentru că era vorba de o hotărâre privind patrimoniul, ar fi trebuit ca două treimi dintre ei să voteze pentru, lucru care nu s-a întâmplat.

Print Friendly, PDF & Email