Consecvent hotărârii luate la sfârşitul anului trecut, când anunţa intenţia de a majora de cinci ori bugetul Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului în Timiş, Consiliul Judeţean a şi propus pentru următoarea şedinţă de plen un proiect care consfinţeşte noua alocare majorată de sume de la buget. Consilierii judeţeni din Opoziţie spun că, în mod ciudat, conducerea executivă a CJ Timiş a “picat” un proiect care propunea realizarea unei strategii de promovare a turismului şi că, în lipsa acestor strategii, sunt şanse mari ca aceste sume alocate acum către asociaţie să fie cheltuite pe salarii, pliante şi deplasări.

Priorităţi de început de an

Deşi poate că ar fi trebuit ca la început de an priorităţile judeţului să fie cu totul altele, conducerea CJ Timiş s-a propus să înainteze pentru următoarea şedinţă de plen un proiect de hotărâre privind aprobarea cotizaţiei anuale către Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului în Timiş.

Asta, după ce anul trecut a fost aprobată mărirea cotizaţiei de la bugetul judeţului către asociaţia al cărei preşedinte şi iniţiator este vicepreşedintele CJ Timiş, social-democratul Călin Dobra. “Având în vedere calitatea Consiliului Judeţean Timiş de membru fondator al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului în judeţul Timiş există obligaţia legală de a contribui anual, împreună cu toate unităţile administrativ-teritoriale membre din judeţul Timiş la bugetul necesar desfăşurării activităţii Asociaţiei”, se precizează în argumentaţia proiectului. În acest sens, s-a propus să se aloce în acest an cotizaţie majorată, în valoare de 50.000 lei. Foarte interesant este faptul că nici în raportul acestui proiect, nici în forma sa propriu-zisă nu se specifică la ce vor fi folosiţi aceşti bani.

La şedinţa de plen din septembrie a Consiliului Judeţean, alocarea unei sume mărite ca buget pentru această asociaţie a iscat un întreg scandal, consilierul liberal Marian Vasile solicitând informaţii despre modul în care au fost utilizaţi banii publici pentru promovarea obiectivelor turistice ale judeţului, cu atât mai mult cu cât, spunea el, bugetul Asociaţiei este mult mai mare, întrucât la asociaţie au fost îndemnaţi să adere mulţi primari din judeţ. Tot Marian Vasile spunea că din Asociaţie fac parte în acest moment 33 de primari din judeţ, care ar plăti cotizaţii prin unităţi teritorial-administrative pe care le conduc.

“Nu s-a aprobat o strategie, dar se aprobă majorare de buget”

Şi consilierul judeţean PDL Marius Martinescu a cerut detalii legate de sumele alocate asociaţiei de CJ Timiş, până în acest moment, precizând că e ciudat să se majoreze bugetul asociaţiei, în condiţiile în care nu există structurată nicio strategie judeţeană de promovare a turismului. Solicitarea sa ca, până la finalul lunii decembrie 2014, asociaţia să le prezinte consilierilor judeţeni o strategie privind promovarea şi dezvoltarea turismului în judeţ, pentru o perioadă de zece ani, din 2015 până în 2025 nu a fost agreată de majoritatea din CJ Timiş.

“Eu nu ştiu ce a făcut această asociaţie, în afară de faptul că ne-a trimis un mail anul trecut. De aceea am şi cerut detalii legate de activitate şi cheltuirea banilor alocaţi. Mi se pare ciudat că se alocă un buget majorat acestei asociaţii, dar propunerea mea legată de realizarea unei strategii de promovare turistică pe zece ani a fost respinsă de majoritatea consilierilor puterii, pe vremea când preşedintele CJ Timiş mai avea un strop de credibilitate. Cred că s-au alocat banii aşa, nu pe baza unei strategii ca să se poate cheltui după criterii greu de cuantificat, probabil pe salarii, pliante sau deplasări”, spune Marius Martinescu.

În replică, vicepreşedintelui CJ Timiş, Călin Dobra, a precizat că membrii Asociaţiei cunosc foarte bine care sunt obiectivele turistice din judeţ, iar că termenul avansat de realizare a unei strategii până la finalul anului 2014 era intempestiv, neputând fi elaborată o strategie solidă pe zece ani într-un interval de timp de doar trei luni. Tot Călin Dobra preciza că mare parte din activitatea Asociaţiei a fost realizată de către membrii acesteia – adică de primării – în regim de voluntariat, acestea utilizând propriile autoturisme şi achitând din venituri proprii cheltuielile cu facturile telefonice şi cu combustibilul.