Primăria Timişoara îşi ia înapoi terenul concesionat către Retim, pentru realizarea staţiei de compostare, şi îi solicită societăţii de salubrizare despăgubiri retroactive pentru perioada în care terenul nu a fost utilizat.
Teren revendicat pentru un proiect care nu a mai fost pus în practică
Primăria Timişoara a iniţiat demersurile pentru încetarea prin reziliere a contractului de concesiune către Retim a unei suprafeţe de teren destul de mari, pe care ar fi trebuit să se realizeze Staţia de compostare cu fermentare uscată complet închisă.
În premieră, Municipalitatea nu ia oricum înapoi terenul concesionat, ci vrea să impună şi plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului care va fi calculată ulterior.
Povestea acestei concesiuni are o vechime de peste 12 ani, bazele sale fiind puse în timpul fostei administraţii Ciuhandu. În 2013 Consiliul Local a aprobat concesionarea către Retim a terenului în suprafaţă de 43.660 de metru pătraţi, situat în Timişoara, zona CET-Sus, în vederea realizării Staţiei de compostare cu fermentare uscată complet închisă. O staţie care urma să fie dotată cu sistem de ventilaţie şi filtrare a aerului pentru prelucrarea fracţiei biodegradabile din deşeurile nepericuloase, deşeurile verzi şi nămolurile rezultate de la staţia de epurare a Timişoarei.
După mai mult de 12 ani de la data concesiunii, Primăria a decis să valorifice prevederile din contractul de concesiune care specifică faptul că acesta încetează în cazul în care concesionarul nu realizează investiţia Staţiei de compostare. Potrivit aceluiaşi articol „în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concesionar, prin reziliere, cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului”.
Interesant este că în contract nu a fost prevăzut cuantumul despăgubirilor pe care concesionarul le-ar datora concedentului în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale. Faţă de această situaţie, Primăria Timişoara consideră că la stabilirea valorii despăgubirilor trebuie să fie avută în vedere redevenţa pe care ar fi încasat-o dacă ar fi valorificat terenul. O redevenţă calculată pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a contractului, respectiv 5 decembrie 2013, şi data adoptării hotărârii consiliului local privind încetarea prin reziliere a contractului de concesiune.
Potrivit fostei conduceri a Primăriei Timişoara, investiţia Retim ar fi trebuit să se ridice la circa 20 de milioane de euro, iar odată pusă în funcţiune aceasta ar fi produs gaz, biogaz şi brichete, pe care Colterm le-ar fi putut folosi pentru alimentarea centralelor termice.
Consilier local: „Staţia ar fi fost o investiţie foarte utilă pentru Timişoara”
„Este o suprafaţă mare, şi este firesc ca Primăria Timişoara să calculeze penalităţi pentru perioada în care acel teren nu a fost folosit. Este păcat însă că nu s-a materializat acea Staţie de compostare preconizată, ar fi fost o investiţie foarte utilă pentru Timişoara”, spune consilierul local PNL Ştefan Constantin Sandu.
Institutul pentru Politici Publice a realizat un audit al calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice, pentru a măsura cât de eficient au fost administrate cele mai reprezentative servicii publice locale de către municipiile mari din România, iar la capitolul salubrizare indicatorii de calitate vorbesc despre un loc 35 în privinţa cantităţii totale de deşeuri municipale colectate (122.228 de tone), şi despre un loc 4 în privinţa ponderii colectării selective a deşeurilor (8,56%).
Fiecare timişorean produce, în medie, peste 270 de kilograme de deşeuri pe an. În plus, există mari sincope legate de colectarea separată a deşeurilor menajere periculoase, în aproape tot judeţul. Acestea sunt amestecate cu deşeurile solide municipale, apărând probleme semnificative la depunerea lor pe terenurile de depozitare. Este vorba despre acizi, pesticide, tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur, uleiuri şi grăsimi, vopseluri, cerneluri, adezivi şi răşini, detergenţi care conţin substanţe periculoase, medicamente citotoxice şi citostatice, precum şi baterii şi acumulatori. Cantităţile estimate de deşeuri periculoase menajere, în Timiş, sunt de 2,5 kilograme pe persoană pe an în mediul urban şi 1,5 kilograme pe persoană, pe an, în mediul rural.
Ultimele comentarii