Asociaţia Memorialul Revoluţiei 16 – 22 Decembrie 1989 a aniversat 25 de ani de la înfiinţare. Pe lista realizărilor acestui sfert de veac se numără, printre altele, înfiinţarea Muzeului Memorialul Revoluţiei din 1989, a Centrului Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică cu privire la Revoluţia din Decembrie 1989, precum şi constituirea unui bogat fond documentar.

„Acest memorial este o candelă care nu s-a stins de la Revoluţie”

Asociaţia Memorialul Revoluţiei 16 – 22 Decembrie 1989 a marcat, zilele acestea, împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea sa, în 26 aprilie 1990. Momentul aniversar a fost precedat de organizarea, la sediul Asociaţiei Memorialul Revoluţiei, a unei şedinţe anuale de prezentare a activităţii instituţiei, eveniment la care au fost prezenţi ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, revoluţionari, reprezentanţi ai clerului, oameni de cultură şi reprezentanţi ai Asociaţiei Memorialul Revoluţiei 16 – 22 Decembrie 1989.

ÎPS Ioan a apreciat că Memorialul tezaurizează „lacrimile şi o parte din sângele celor care au căzut pe treptele Catedralei din Timişoara şi în Piaţa Operei. Este unul din tezaurele de mare preţ pe care le are Timişoara. Acest memorial este o candelă care nu s-a stins de la Revoluţie şi până astăzi. Este important să se prezinte tinerei generaţii de sub ce «clopot roşu» s-a evadat în Decembrie 1989. Aşa cum s-au întâmplat atâtea necazuri în istoria Europei şi peste multe din acele dureri s-a aşternut colbul vremii şi al uitării, ar fi bine ca la Timişoara să se continue activitatea de cercetare şi de evaluare a datelor despre Revoluţia din Decembrie 1989, când, Timişoara a rămas o vreme fără de ţară, dar nicio clipă fără Dumnezeu”.

Printre manifestările cu caracter cultural care au marcat împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Memorialul Revoluţiei s-au numărat şi vernisarea unei expoziţii de grafic design, intitulată „Punct şi de la…carte”, aparţinând artistului vizual Traian Abruda, şi prezentarea primului număr pe anul 2015 al Buletinului Ştiinţific şi de Informare „Memorial 1989”, apărut la Editura Memorialul Revoluţiei 1989. La acest eveniment au luat parte dr. Traian Orban, preşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei 16 – 22 Decembrie 1989, criticul literar Cornel Ungureanu, scriitorul şi universitarul timişorean Marcel Tolcea şi criticul de artă Szekernyés János.

Un bilanţ succint, la 25 de ani de la înfiinţare

Printre scopurile asumate de iniţiatorii Memorialului s-a numărat, de la început, dorinţa de a cinsti memoria victimelor represiunii din timpul Revoluţiei din Decembrie 1989.

Un bilanţ succint al demersurilor întreprinse în decursul celor 25 de ani de existenţă include realizarea, în perioada 1990 – 1999, a unui Complex Memorial în Cimitirul Eroilor din Timişoara şi a 13 monumente, înălţate în Timişoara, în zone în care s-a desfăşurat represiunea împotriva populaţiei civile, în zilele lui Decembrie 1989. Realizarea acestor monumente – printre care se numără Fântâna Martirilor (a lui Victor Gaga), Biserica Plângătoare (Marian Zidaru), Omul ţintă (Bela Szakacs), Eroica (Paul Vasilescu), Clopotul (Ştefan Călărăşanu), Pieta (Peter Jecza), Deschidere (Ingo Glass), Sfântul Gheorghe (Silvia Radu), Evoluţie (Gheorghe Iliescu Călineşti), Învingătorul (Constantin Popovici), Monument omagial (Ştefan Kelemen), Martirii (Peter Jecza), Crucificare (Paul Neagu), şi Coloana Eroilor Revoluţiei (Eugen Barzu) – a fost posibilă graţie colaborării cu o pleiadă de artişti plastici reputaţi.

Complexul Memorial realizat în Cimitirul Eroilor din Timişoara cuprinde un monument vertical cu flacăra eternă, proiectat de arhitectul Ionel Pop. Capela Eroilor, situată în incinta Memorialului, a fost concepută de arhitectul Pompiliu Alămurean, iar mormintele simbolice ale celor care şi-au pierdut viaţa în Revoluţie au fost proiectate de arhitectul Liviu Brebe.

Începând din 1996, în cadrul Memorialului funcţionează Centrul Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică privind Revoluţia din Decembrie 1989.

Din octombrie 2011, de când Asociaţiei Memorialul Revoluţiei i-a fost atribuit ca sediu Pavilionul M al Cazarmei 107 din Timişoara, situat pe strada Oituz, nr. 2/B, a demarat activitatea de amenajare, în incinta acestui imobil, a Muzeului Memorial al Revoluţiei din Decembrie 1989. În acest context, precizează iniţiatorii proiectului, începând din ianuarie 2012, toate eforturile şi resursele materiale ale reprezentanţilor Asociaţiei Memorialul Revoluţiei, precum şi fondurile primite în acest scop din partea Ministerului Culturii, au fost orientate înspre realizarea acestui obiectiv, care a fost declarat, în baza Legii nr. 46/2000, obiectiv de interes naţional. Suportul financiar pentru materializarea obiectivului a fost asigurat de sumele obţinute din donaţii şi sponsorizări şi prin decontarea fondurilor necesare reparaţiilor şi lucrărilor de consolidare a imobilului, de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Culturii şi Cultelor.

În ce priveşte fondul documentar pe care Asociaţia Memorialul Revoluţiei îl pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi să cunoască informaţii despre evenimentele din Decembrie 1989, Asociaţia Memorialul Revoluţiei dispune de documente care includ declaraţii ale unor martori şi participanţi la Revoluţia din Decembrie 1989, declaraţii ale unor inculpaţi, rechizitorii, sentinţe, precum şi imagini de arhivă şi colecţii de presă sau documente în format audio-video, filme documentare ori înregistrări ale unor emisiuni televizate. Arhiva Memorialului Revoluţiei cuprinde inclusiv filme proprii, semnate de regizorul Gabriel Burza şi de scenaristul Olivian Dulea: Noi nu murim! (2002), In Memoriam (2003) şi Spirit de neuitare (2007).

Fondul de carte al bibliotecii cuprinde peste 400 de titluri, care abordează tematici diverse: rezistenţa anticomunistă, deportaţi, fenomenul dizidenţei împotriva regimului comunist şi Revoluţia din Decembrie 1989.

De asemenea, în cadrul editurii proprii, Asociaţia Memorialul Revoluţiei a publicat, de-a lungul anilor, mai multe volume, primul dintre acestea fiind cel intitulat Întrebări cu şi fără răspuns. Decembrie 1989 (2001), îngrijit de jurnalistul Iosif Costinaş. Acesta a fost urmat, printre altele, de lucrarea Procesul de la Timişoara (vol. I – VIII), de un album foto intitulat 20 de ani de la Revoluţie: 1989-2009, conceput în limbile română, engleză şi germană, de un catalog cu desene realizate de copii despre Revoluţia din 1989 şi de un alt album, intitulat sugestiv Atunci ne-am mântuit de frică.

În decursul celor 25 de ani de existenţă, au fost organizate peste 30 de expoziţii în ţară şi s-a dat curs altor peste 25 de invitaţii de participare la diverse expoziţii organizate în străinătate.

Memorialul a fost vizitat de-a lungul timpului, informează reprezentanţii acestuia, de peste 50.000 de persoane, din ţară şi din străinătate, printre numeroasele personalităţi enumerate pe pagina de internet a Memorialului figurând MS Regele Mihai I al României, actualul guvernator al BNR, Mugur Isărescu, fostul ministru al Culturii, Ion Caramitru, poeta Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică, scriitorul Romulus Rusan, mitropolitul ortodox Leo de Helsinki (Finlanda), foştii ambasadori ai SUA, James Rosapepe şi Mark Gitenstein, foştii ambasadori ai Franţei, Philippe Etienne şi Phillippe Gustin, academicienii Andrei Pippidi şi Alexandru Zub şi fostul director al Operei de Stat din Viena, Ioan Holender.